Cauta un cuvant


//
adept - ADÉPT, -Ă, adepţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc. – Din fr. adepte.

adept - ADÉPT, -Ă, adepţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc. – Din fr. adepte. Adept ≠ adversar, potrivnic

adept - ADÉPT, -Ă, adepţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc. – Din fr. adepte. Adept ≠ adversar, potrivnic ADÉPT s. partizan, susţinător, (rar) părtaş, (înv.) părtean. (~ al unei doctrine.)

adept - ADÉPT, -Ă, adepţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc. – Din fr. adepte. Adept ≠ adversar, potrivnic ADÉPT s. partizan, susţinător, (rar) părtaş, (înv.) părtean. (~ al unei doctrine.) adépt adj. m., s. m., pl. adépţi; f. sg. adéptă, pl. adépte

adept - ADÉPT, -Ă, adepţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc. – Din fr. adepte. Adept ≠ adversar, potrivnic ADÉPT s. partizan, susţinător, (rar) părtaş, (înv.) părtean. (~ al unei doctrine.) adépt adj. m., s. m., pl. adépţi; f. sg. adéptă, pl. adépte ADÉP//T ~ţi m. Persoană care aderă la o doctrină, la o idee sau care împărtăşeşte convingerile cuiva. /adepte

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici

//