|
|
// monument - MONUMÉNT, monumente, s.n. 1. Operă de sculptură sau de arhitectură destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalităţi remarcabile; p. ext. construcţie arhitectonică de proporţii mari sau de o deosebită valoare. ♦ Fig. Orice operă, document istoric sau creaţie culturală de însemnătate naţională sau internaţională. 2. (În sintagma) Monument al naturii = plantă, animal, formaţiune naturală, teritoriu etc. de mare însemnătate ştiinţifică sau estetică, considerate bunuri naţionale, ocrotite prin lege şi conservate pentru posteritate. – Din fr. monument, lat. monumentum. monument - MONUMÉNT, monumente, s.n. 1. Operă de sculptură sau de arhitectură destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalităţi remarcabile; p. ext. construcţie arhitectonică de proporţii mari sau de o deosebită valoare. ♦ Fig. Orice operă, document istoric sau creaţie culturală de însemnătate naţională sau internaţională. 2. (În sintagma) Monument al naturii = plantă, animal, formaţiune naturală, teritoriu etc. de mare însemnătate ştiinţifică sau estetică, considerate bunuri naţionale, ocrotite prin lege şi conservate pentru posteritate. – Din fr. monument, lat. monumentum. monumént s. n., pl. monuménte monument - MONUMÉNT, monumente, s.n. 1. Operă de sculptură sau de arhitectură destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalităţi remarcabile; p. ext. construcţie arhitectonică de proporţii mari sau de o deosebită valoare. ♦ Fig. Orice operă, document istoric sau creaţie culturală de însemnătate naţională sau internaţională. 2. (În sintagma) Monument al naturii = plantă, animal, formaţiune naturală, teritoriu etc. de mare însemnătate ştiinţifică sau estetică, considerate bunuri naţionale, ocrotite prin lege şi conservate pentru posteritate. – Din fr. monument, lat. monumentum. monumént s. n., pl. monuménte MONUMÉNT ~e n. 1) Construcţie arhitectonică care se impune prin valoare sau prin proporţiile sale. 2) fig. Operă artistică, istorică sau ştiinţifică de importanţă universală. / monument - MONUMÉNT, monumente, s.n. 1. Operă de sculptură sau de arhitectură destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalităţi remarcabile; p. ext. construcţie arhitectonică de proporţii mari sau de o deosebită valoare. ♦ Fig. Orice operă, document istoric sau creaţie culturală de însemnătate naţională sau internaţională. 2. (În sintagma) Monument al naturii = plantă, animal, formaţiune naturală, teritoriu etc. de mare însemnătate ştiinţifică sau estetică, considerate bunuri naţionale, ocrotite prin lege şi conservate pentru posteritate. – Din fr. monument, lat. monumentum. monumént s. n., pl. monuménte MONUMÉNT ~e n. 1) Construcţie arhitectonică care se impune prin valoare sau prin proporţiile sale. 2) fig. Operă artistică, istorică sau ştiinţifică de importanţă universală. / monument - MONUMÉNT, monumente, s.n. 1. Operă de sculptură sau de arhitectură destinată să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalităţi remarcabile; p. ext. construcţie arhitectonică de proporţii mari sau de o deosebită valoare. ♦ Fig. Orice operă, document istoric sau creaţie culturală de însemnătate naţională sau internaţională. 2. (În sintagma) Monument al naturii = plantă, animal, formaţiune naturală, teritoriu etc. de mare însemnătate ştiinţifică sau estetică, considerate bunuri naţionale, ocrotite prin lege şi conservate pentru posteritate. – Din fr. monument, lat. monumentum. monumént s. n., pl. monuménte MONUMÉNT ~e n. 1) Construcţie arhitectonică care se impune prin valoare sau prin proporţiile sale. 2) fig. Operă artistică, istorică sau ştiinţifică de importanţă universală. / |
|
//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici |