Cauta un cuvant


//
specie - SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie (reprezentând o subdiviziune a genului) care cuprinde fiinţe cu trăsături şi caracteristici comune. 2. Soi, varietate, clasă, categorie. – Lat. lit. species (fr. espèce).

specie - SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie (reprezentând o subdiviziune a genului) care cuprinde fiinţe cu trăsături şi caracteristici comune. 2. Soi, varietate, clasă, categorie. – Lat. lit. species (fr. espèce). SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie sistematică fundamentală subordonată genului, care cuprinde animale şi plante cu trăsături şi însuşiri comune. 2. Soi, fel, varietate; clasă, categorie. 3. (Log.) Noţiune care cuprinde un grup de obiecte cu însuşiri esenţiale comune şi care se subordonează genului. – Din lat. species. Cf. fr. e s p è c e.

specie - SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie (reprezentând o subdiviziune a genului) care cuprinde fiinţe cu trăsături şi caracteristici comune. 2. Soi, varietate, clasă, categorie. – Lat. lit. species (fr. espèce). SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie sistematică fundamentală subordonată genului, care cuprinde animale şi plante cu trăsături şi însuşiri comune. 2. Soi, fel, varietate; clasă, categorie. 3. (Log.) Noţiune care cuprinde un grup de obiecte cu însuşiri esenţiale comune şi care se subordonează genului. – Din lat. species. Cf. fr. e s p è c e. SPÉCIE s. 1. speţă. (~ umană.) 2. rasă, soi, (pop.) sămânţă, (prin Transilv. şi Munt.) strană. (~ de vite.) 3. categorie, chip, fel, gen, neam, soi, sort, tip, varietate, (reg.) madea, sad, (înv., mai ales în Transilv.) plasă. (Toate ~ iile de fructe.) 4. v. tip. 5. v. categorie. 6. fel, gen, mod, soi, specimen, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele ~ de silogisme ...)

specie - SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie (reprezentând o subdiviziune a genului) care cuprinde fiinţe cu trăsături şi caracteristici comune. 2. Soi, varietate, clasă, categorie. – Lat. lit. species (fr. espèce). SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie sistematică fundamentală subordonată genului, care cuprinde animale şi plante cu trăsături şi însuşiri comune. 2. Soi, fel, varietate; clasă, categorie. 3. (Log.) Noţiune care cuprinde un grup de obiecte cu însuşiri esenţiale comune şi care se subordonează genului. – Din lat. species. Cf. fr. e s p è c e. SPÉCIE s. 1. speţă. (~ umană.) 2. rasă, soi, (pop.) sămânţă, (prin Transilv. şi Munt.) strană. (~ de vite.) 3. categorie, chip, fel, gen, neam, soi, sort, tip, varietate, (reg.) madea, sad, (înv., mai ales în Transilv.) plasă. (Toate ~ iile de fructe.) 4. v. tip. 5. v. categorie. 6. fel, gen, mod, soi, specimen, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele ~ de silogisme ...) spécie s. f. (sil. -ci-e), art. spécia (sil. -ci-a), g.-d. art. spéciei; pl. spécii, art. spéciile (sil. -ci-i-)

specie - SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie (reprezentând o subdiviziune a genului) care cuprinde fiinţe cu trăsături şi caracteristici comune. 2. Soi, varietate, clasă, categorie. – Lat. lit. species (fr. espèce). SPÉCIE, specii, s.f. 1. (Biol.) Categorie sistematică fundamentală subordonată genului, care cuprinde animale şi plante cu trăsături şi însuşiri comune. 2. Soi, fel, varietate; clasă, categorie. 3. (Log.) Noţiune care cuprinde un grup de obiecte cu însuşiri esenţiale comune şi care se subordonează genului. – Din lat. species. Cf. fr. e s p è c e. SPÉCIE s. 1. speţă. (~ umană.) 2. rasă, soi, (pop.) sămânţă, (prin Transilv. şi Munt.) strană. (~ de vite.) 3. categorie, chip, fel, gen, neam, soi, sort, tip, varietate, (reg.) madea, sad, (înv., mai ales în Transilv.) plasă. (Toate ~ iile de fructe.) 4. v. tip. 5. v. categorie. 6. fel, gen, mod, soi, specimen, tip, varietate, (reg.) modru. (Există următoarele ~ de silogisme ...) spécie s. f. (sil. -ci-e), art. spécia (sil. -ci-a), g.-d. art. spéciei; pl. spécii, art. spéciile (sil. -ci-i-) SPÉCI//E ~i f. 1) Categorie biologică fundamentală inferioară genului. 2) Ansamblu de organisme animale sau vegetale cu anumite trăsături şi însuşiri ereditare comune; soi. 3) Categorie de opere literare care constituie o subdiviziune. ~a genului epic. 4) Grup de fiinţe sau de obiecte caracterizate printr-o anumită însuşire; soi; gen. [G.-D. speciei; Sil. -ci-e] /lat. species, it. specie, germ. Spezies, fr. espece

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici

//