|
|
|
|
adică - ADÍCĂ adv. 1. Şi anume, cu alte cuvinte, va să zică; adicălea, adicătelea. 2. La urma urmei, în definitiv; mai bine zis. ♢ Expr. (Substantivat) La (o) adică sau (reg.) la dică = a) la drept vorbind; ca să spun adevărul; b) în momentul hotărâtor, la nevoie. [Acc. şi: ádică. – Var.: (reg.) adécă, dícă adv.] – Et. nec. adică - ADÍCĂ adv. 1. Şi anume, cu alte cuvinte, va să zică; adicălea, adicătelea. 2. La urma urmei, în definitiv; mai bine zis. ♢ Expr. (Substantivat) La (o) adică sau (reg.) la dică = a) la drept vorbind; ca să spun adevărul; b) în momentul hotărâtor, la nevoie. [Acc. şi: ádică. – Var.: (reg.) adécă, dícă adv.] – Et. nec. ADÍCĂ adv. anume, (livr.) recte, (înv.) sireaci. (Amurgul vieţii, ~ bătrâneţea.) adică - ADÍCĂ adv. 1. Şi anume, cu alte cuvinte, va să zică; adicălea, adicătelea. 2. La urma urmei, în definitiv; mai bine zis. ♢ Expr. (Substantivat) La (o) adică sau (reg.) la dică = a) la drept vorbind; ca să spun adevărul; b) în momentul hotărâtor, la nevoie. [Acc. şi: ádică. – Var.: (reg.) adécă, dícă adv.] – Et. nec. ADÍCĂ adv. anume, (livr.) recte, (înv.) sireaci. (Amurgul vieţii, ~ bătrâneţea.) adícă/ádică adv. adică - ADÍCĂ adv. 1. Şi anume, cu alte cuvinte, va să zică; adicălea, adicătelea. 2. La urma urmei, în definitiv; mai bine zis. ♢ Expr. (Substantivat) La (o) adică sau (reg.) la dică = a) la drept vorbind; ca să spun adevărul; b) în momentul hotărâtor, la nevoie. [Acc. şi: ádică. – Var.: (reg.) adécă, dícă adv.] – Et. nec. ADÍCĂ adv. anume, (livr.) recte, (înv.) sireaci. (Amurgul vieţii, ~ bătrâneţea.) adícă/ádică adv. ADÍCĂ adv. 1) Cu alte cuvinte; şi anume. 2) Înseamnă că; prin urmare; aşadar; deci. ♢ La o ~ a) la nevoie; b) la drept vorbind. [Acc. şi ádică] /Orig. nec. adica - ADÍCĂ adv. 1. Şi anume, cu alte cuvinte, va să zică; adicălea, adicătelea. 2. La urma urmei, în definitiv; mai bine zis. ♢ Expr. (Substantivat) La (o) adică sau (reg.) la dică = a) la drept vorbind; ca să spun adevărul; b) în momentul hotărâtor, la nevoie. [Acc. şi: ádică. – Var.: (reg.) adécă, dícă adv.] – Et. nec. ADÍCĂ adv. anume, (livr.) recte, (înv.) sireaci. (Amurgul vieţii, ~ bătrâneţea.) adícă/ádică adv. ADÍCĂ adv. 1) Cu alte cuvinte; şi anume. 2) Înseamnă că; prin urmare; aşadar; deci. ♢ La o ~ a) la nevoie; b) la drept vorbind. [Acc. şi ádică] /Orig. nec. Adica futi |
|
|
DEX-Online-Ro.ro hosted by Okay.ro Copyright (C) 2004-2008 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici Parteneri: jocuri, Matrimoniale, divertisment, director web, Id fete, Id baieti, Jocuri strategie, harta romaniei, Jocuri cu fotbal, jocuri de gatit, Domenii .RO, Gazduire web DEX Online Ro Web site made by fabbydesign. |
|