Cauta un cuvant


atac - ATÁC, atacuri, s.n. 1. Ofensivă a unor forţe armate care urmăreşte nimicirea sau prinderea inamicului şi distrugerea unor obiective ale acestuia; (în special) moment culminant al acestei ofensive. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompetă care anunţă începerea atacului (1). 2. Agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. 3. Iniţiativă într-un joc sportiv. ♦ Linia de înaintaşi a unei echipe de fotbal, hambal etc. 4. Acţiune violentă şi susţinută (prin manifestaţii, prin scris etc.) împotriva unei situaţii, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susţin. ♦ Mijloc prin care se cere reexaminarea unei hotărâri judecătoreşti care nu satisface una dintre părţi. 5. Apariţie bruscă şi puternică a unei boli. ♦ (Pop.) Apoplexie. ♦ (Pop.) Tuberculoză pulmonară. 6. (Fon.) Mişcare articulatorie a coardelor vocale, care marchează începutul pronunţării unei vocale. – Din fr. attaque.

atac - ATÁC, atacuri, s.n. 1. Ofensivă a unor forţe armate care urmăreşte nimicirea sau prinderea inamicului şi distrugerea unor obiective ale acestuia; (în special) moment culminant al acestei ofensive. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompetă care anunţă începerea atacului (1). 2. Agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. 3. Iniţiativă într-un joc sportiv. ♦ Linia de înaintaşi a unei echipe de fotbal, hambal etc. 4. Acţiune violentă şi susţinută (prin manifestaţii, prin scris etc.) împotriva unei situaţii, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susţin. ♦ Mijloc prin care se cere reexaminarea unei hotărâri judecătoreşti care nu satisface una dintre părţi. 5. Apariţie bruscă şi puternică a unei boli. ♦ (Pop.) Apoplexie. ♦ (Pop.) Tuberculoză pulmonară. 6. (Fon.) Mişcare articulatorie a coardelor vocale, care marchează începutul pronunţării unei vocale. – Din fr. attaque. Atac ≠ apărare, ripostă

atac - ATÁC, atacuri, s.n. 1. Ofensivă a unor forţe armate care urmăreşte nimicirea sau prinderea inamicului şi distrugerea unor obiective ale acestuia; (în special) moment culminant al acestei ofensive. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompetă care anunţă începerea atacului (1). 2. Agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. 3. Iniţiativă într-un joc sportiv. ♦ Linia de înaintaşi a unei echipe de fotbal, hambal etc. 4. Acţiune violentă şi susţinută (prin manifestaţii, prin scris etc.) împotriva unei situaţii, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susţin. ♦ Mijloc prin care se cere reexaminarea unei hotărâri judecătoreşti care nu satisface una dintre părţi. 5. Apariţie bruscă şi puternică a unei boli. ♦ (Pop.) Apoplexie. ♦ (Pop.) Tuberculoză pulmonară. 6. (Fon.) Mişcare articulatorie a coardelor vocale, care marchează începutul pronunţării unei vocale. – Din fr. attaque. Atac ≠ apărare, ripostă ATÁC s. v. apoplexie, ftizie, ictus apoplectic, tebece, tuberculoză.

atac - ATÁC, atacuri, s.n. 1. Ofensivă a unor forţe armate care urmăreşte nimicirea sau prinderea inamicului şi distrugerea unor obiective ale acestuia; (în special) moment culminant al acestei ofensive. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompetă care anunţă începerea atacului (1). 2. Agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. 3. Iniţiativă într-un joc sportiv. ♦ Linia de înaintaşi a unei echipe de fotbal, hambal etc. 4. Acţiune violentă şi susţinută (prin manifestaţii, prin scris etc.) împotriva unei situaţii, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susţin. ♦ Mijloc prin care se cere reexaminarea unei hotărâri judecătoreşti care nu satisface una dintre părţi. 5. Apariţie bruscă şi puternică a unei boli. ♦ (Pop.) Apoplexie. ♦ (Pop.) Tuberculoză pulmonară. 6. (Fon.) Mişcare articulatorie a coardelor vocale, care marchează începutul pronunţării unei vocale. – Din fr. attaque. Atac ≠ apărare, ripostă ATÁC s. v. apoplexie, ftizie, ictus apoplectic, tebece, tuberculoză. ATÁC s. 1. v. asalt. 2. (SPORT) înaintare. (~ul a fost la înălţime.) 3. v. agresiune. 4. v. criză.

atac - ATÁC, atacuri, s.n. 1. Ofensivă a unor forţe armate care urmăreşte nimicirea sau prinderea inamicului şi distrugerea unor obiective ale acestuia; (în special) moment culminant al acestei ofensive. ♦ (La sg. art.) Semnal de trompetă care anunţă începerea atacului (1). 2. Agresiune împotriva unei persoane, unui stat etc. 3. Iniţiativă într-un joc sportiv. ♦ Linia de înaintaşi a unei echipe de fotbal, hambal etc. 4. Acţiune violentă şi susţinută (prin manifestaţii, prin scris etc.) împotriva unei situaţii, unei teorii etc. sau împotriva celor care le susţin. ♦ Mijloc prin care se cere reexaminarea unei hotărâri judecătoreşti care nu satisface una dintre părţi. 5. Apariţie bruscă şi puternică a unei boli. ♦ (Pop.) Apoplexie. ♦ (Pop.) Tuberculoză pulmonară. 6. (Fon.) Mişcare articulatorie a coardelor vocale, care marchează începutul pronunţării unei vocale. – Din fr. attaque. Atac ≠ apărare, ripostă ATÁC s. v. apoplexie, ftizie, ictus apoplectic, tebece, tuberculoză. ATÁC s. 1. v. asalt. 2. (SPORT) înaintare. (~ul a fost la înălţime.) 3. v. agresiune. 4. v. criză. atác s. n., pl. atácuri

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//