Cauta un cuvant


//
bucura - BUCURÁ, búcur, vb. I. Refl. 1. A simţi bucurie, a fi cuprins de bucurie; a se îmbucura. ♦ Tranz. A produce cuiva o bucurie, o satisfacţie. 2. A dispune de..., a avea la îndemână. ♦ A fi foarte căutat, a provoca interes. 3. (Peior.) A râvni la...; a încerca să profite de... – Cf. alb. b u k u r.

bucura - BUCURÁ, búcur, vb. I. Refl. 1. A simţi bucurie, a fi cuprins de bucurie; a se îmbucura. ♦ Tranz. A produce cuiva o bucurie, o satisfacţie. 2. A dispune de..., a avea la îndemână. ♦ A fi foarte căutat, a provoca interes. 3. (Peior.) A râvni la...; a încerca să profite de... – Cf. alb. b u k u r. A (se) bucura ≠ a (se) întrista, a (se) posomorî

bucura - BUCURÁ, búcur, vb. I. Refl. 1. A simţi bucurie, a fi cuprins de bucurie; a se îmbucura. ♦ Tranz. A produce cuiva o bucurie, o satisfacţie. 2. A dispune de..., a avea la îndemână. ♦ A fi foarte căutat, a provoca interes. 3. (Peior.) A râvni la...; a încerca să profite de... – Cf. alb. b u k u r. A (se) bucura ≠ a (se) întrista, a (se) posomorî A bucura ≠ a indispune, a se mâhni

bucura - BUCURÁ, búcur, vb. I. Refl. 1. A simţi bucurie, a fi cuprins de bucurie; a se îmbucura. ♦ Tranz. A produce cuiva o bucurie, o satisfacţie. 2. A dispune de..., a avea la îndemână. ♦ A fi foarte căutat, a provoca interes. 3. (Peior.) A râvni la...; a încerca să profite de... – Cf. alb. b u k u r. A (se) bucura ≠ a (se) întrista, a (se) posomorî A bucura ≠ a indispune, a se mâhni BUCURÁ vb. 1. (înv. şi reg.) a (se) îmbucura. (S-a ~ mult de vestea aflată.) 2. a desfăta, a încânta, a mângâia. (Peisajul îi ~ sufletul.) 3. (fig.) a gusta. (Se ~ de plăcerile vieţii.) 4. v. beneficia. 5. v. avea.

bucura - BUCURÁ, búcur, vb. I. Refl. 1. A simţi bucurie, a fi cuprins de bucurie; a se îmbucura. ♦ Tranz. A produce cuiva o bucurie, o satisfacţie. 2. A dispune de..., a avea la îndemână. ♦ A fi foarte căutat, a provoca interes. 3. (Peior.) A râvni la...; a încerca să profite de... – Cf. alb. b u k u r. A (se) bucura ≠ a (se) întrista, a (se) posomorî A bucura ≠ a indispune, a se mâhni BUCURÁ vb. 1. (înv. şi reg.) a (se) îmbucura. (S-a ~ mult de vestea aflată.) 2. a desfăta, a încânta, a mângâia. (Peisajul îi ~ sufletul.) 3. (fig.) a gusta. (Se ~ de plăcerile vieţii.) 4. v. beneficia. 5. v. avea. bucurá vb., ind. prez. 1 sg. búcur, 3 sg. şi pl. búcură

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici

//