Cauta un cuvant


cadru - CÁDRU, cadre, s.n. I. 1. Ramă în care se fixează un tablou, o fotografie etc. ♦ Tablou, fotografie etc. înrămate ♦ Fig. Persoană foarte frumoasă. 2. Pervaz al unei uşi sau al unei ferestre. ♦ Deschizătură a zidului ocupată de o uşă sau de o fereastră. ♦ Desen care înconjură, mărgineşte un text, o hartă, o fotografie etc. ♦ Porţiune a unei mărci poştale pe care este executat desenul. 3. Fig. Mediu, ambianţă. ♦ Spaţiu în limitele căruia este cuprinsă o imagine pe o peliculă cinematografică. 4. Fig. Limitele unei probleme, ale unui subiect, ale unei acţiuni etc.; p. ext. cuprinsul dintre aceste limite. 5. Schelet alcătuit din bare de lemn, de metal sau din grinzi de beton armat, care se întrebuinţează la construcţii; suport pentru diferite aparate. ♦ Schelet pe care sunt înfăşurate conducte (electrice, radiofonice etc.) izolate. II. 1. (La pl.) Efectiv de bază al salariaţilor dintr-o întreprindere sau dintr-o instituţie, dintr-un sindicat etc.; elementele de conducere şi de comandă ale subunităţilor şi unităţilor militare; p. gener. întregul efectiv al unei întreprinderi sau al unei instituţii. ♦ (Rar.; la sg.) Persoană din efectivul unei întrprinderi sau instituţii, dintr-o organizaţie etc. 2. (Ieşit din uz; la pl.) Subdiviziune în administraţia internă a unei instituţii, întreprinderi etc. care se ocupă cu angajarea personalului. (II 1.), cu evidenţa lui etc.; serviciul personal. ♦ (Astăzi rar; la pl.) Serviciu care se ocupă cu angajarea şi evidenţa personalului unei întreprinderi, instituţii etc. [Var.: (I 1.) cádră s.f.] – Din fr. cadre, (II) rus. kadrî.

cadru - CÁDRU, cadre, s.n. I. 1. Ramă în care se fixează un tablou, o fotografie etc. ♦ Tablou, fotografie etc. înrămate ♦ Fig. Persoană foarte frumoasă. 2. Pervaz al unei uşi sau al unei ferestre. ♦ Deschizătură a zidului ocupată de o uşă sau de o fereastră. ♦ Desen care înconjură, mărgineşte un text, o hartă, o fotografie etc. ♦ Porţiune a unei mărci poştale pe care este executat desenul. 3. Fig. Mediu, ambianţă. ♦ Spaţiu în limitele căruia este cuprinsă o imagine pe o peliculă cinematografică. 4. Fig. Limitele unei probleme, ale unui subiect, ale unei acţiuni etc.; p. ext. cuprinsul dintre aceste limite. 5. Schelet alcătuit din bare de lemn, de metal sau din grinzi de beton armat, care se întrebuinţează la construcţii; suport pentru diferite aparate. ♦ Schelet pe care sunt înfăşurate conducte (electrice, radiofonice etc.) izolate. II. 1. (La pl.) Efectiv de bază al salariaţilor dintr-o întreprindere sau dintr-o instituţie, dintr-un sindicat etc.; elementele de conducere şi de comandă ale subunităţilor şi unităţilor militare; p. gener. întregul efectiv al unei întreprinderi sau al unei instituţii. ♦ (Rar.; la sg.) Persoană din efectivul unei întrprinderi sau instituţii, dintr-o organizaţie etc. 2. (Ieşit din uz; la pl.) Subdiviziune în administraţia internă a unei instituţii, întreprinderi etc. care se ocupă cu angajarea personalului. (II 1.), cu evidenţa lui etc.; serviciul personal. ♦ (Astăzi rar; la pl.) Serviciu care se ocupă cu angajarea şi evidenţa personalului unei întreprinderi, instituţii etc. [Var.: (I 1.) cádră s.f.] – Din fr. cadre, (II) rus. kadrî. CÁDRU s. 1. v. ramă. 2. v. cercevea. 3. v. pervaz. 4. v. suport. 5. v. mediu. 6. v. privelişte. 7. v. decor. 8. v. domeniu. 9. (la pl.) v. personal.

cadru - CÁDRU, cadre, s.n. I. 1. Ramă în care se fixează un tablou, o fotografie etc. ♦ Tablou, fotografie etc. înrămate ♦ Fig. Persoană foarte frumoasă. 2. Pervaz al unei uşi sau al unei ferestre. ♦ Deschizătură a zidului ocupată de o uşă sau de o fereastră. ♦ Desen care înconjură, mărgineşte un text, o hartă, o fotografie etc. ♦ Porţiune a unei mărci poştale pe care este executat desenul. 3. Fig. Mediu, ambianţă. ♦ Spaţiu în limitele căruia este cuprinsă o imagine pe o peliculă cinematografică. 4. Fig. Limitele unei probleme, ale unui subiect, ale unei acţiuni etc.; p. ext. cuprinsul dintre aceste limite. 5. Schelet alcătuit din bare de lemn, de metal sau din grinzi de beton armat, care se întrebuinţează la construcţii; suport pentru diferite aparate. ♦ Schelet pe care sunt înfăşurate conducte (electrice, radiofonice etc.) izolate. II. 1. (La pl.) Efectiv de bază al salariaţilor dintr-o întreprindere sau dintr-o instituţie, dintr-un sindicat etc.; elementele de conducere şi de comandă ale subunităţilor şi unităţilor militare; p. gener. întregul efectiv al unei întreprinderi sau al unei instituţii. ♦ (Rar.; la sg.) Persoană din efectivul unei întrprinderi sau instituţii, dintr-o organizaţie etc. 2. (Ieşit din uz; la pl.) Subdiviziune în administraţia internă a unei instituţii, întreprinderi etc. care se ocupă cu angajarea personalului. (II 1.), cu evidenţa lui etc.; serviciul personal. ♦ (Astăzi rar; la pl.) Serviciu care se ocupă cu angajarea şi evidenţa personalului unei întreprinderi, instituţii etc. [Var.: (I 1.) cádră s.f.] – Din fr. cadre, (II) rus. kadrî. CÁDRU s. 1. v. ramă. 2. v. cercevea. 3. v. pervaz. 4. v. suport. 5. v. mediu. 6. v. privelişte. 7. v. decor. 8. v. domeniu. 9. (la pl.) v. personal. cádru s. n. (sil. -dru), art. cádrul; pl. cádre

cadru - CÁDRU, cadre, s.n. I. 1. Ramă în care se fixează un tablou, o fotografie etc. ♦ Tablou, fotografie etc. înrămate ♦ Fig. Persoană foarte frumoasă. 2. Pervaz al unei uşi sau al unei ferestre. ♦ Deschizătură a zidului ocupată de o uşă sau de o fereastră. ♦ Desen care înconjură, mărgineşte un text, o hartă, o fotografie etc. ♦ Porţiune a unei mărci poştale pe care este executat desenul. 3. Fig. Mediu, ambianţă. ♦ Spaţiu în limitele căruia este cuprinsă o imagine pe o peliculă cinematografică. 4. Fig. Limitele unei probleme, ale unui subiect, ale unei acţiuni etc.; p. ext. cuprinsul dintre aceste limite. 5. Schelet alcătuit din bare de lemn, de metal sau din grinzi de beton armat, care se întrebuinţează la construcţii; suport pentru diferite aparate. ♦ Schelet pe care sunt înfăşurate conducte (electrice, radiofonice etc.) izolate. II. 1. (La pl.) Efectiv de bază al salariaţilor dintr-o întreprindere sau dintr-o instituţie, dintr-un sindicat etc.; elementele de conducere şi de comandă ale subunităţilor şi unităţilor militare; p. gener. întregul efectiv al unei întreprinderi sau al unei instituţii. ♦ (Rar.; la sg.) Persoană din efectivul unei întrprinderi sau instituţii, dintr-o organizaţie etc. 2. (Ieşit din uz; la pl.) Subdiviziune în administraţia internă a unei instituţii, întreprinderi etc. care se ocupă cu angajarea personalului. (II 1.), cu evidenţa lui etc.; serviciul personal. ♦ (Astăzi rar; la pl.) Serviciu care se ocupă cu angajarea şi evidenţa personalului unei întreprinderi, instituţii etc. [Var.: (I 1.) cádră s.f.] – Din fr. cadre, (II) rus. kadrî. CÁDRU s. 1. v. ramă. 2. v. cercevea. 3. v. pervaz. 4. v. suport. 5. v. mediu. 6. v. privelişte. 7. v. decor. 8. v. domeniu. 9. (la pl.) v. personal. cádru s. n. (sil. -dru), art. cádrul; pl. cádre CÁDR//U ~e n. 1) Ramă în care se fixează un tablou sau o fotografie. 2) Tablou sau fotografie dispusă într-o astfel de ramă. 3) Pervaz al unei uşi sau ferestre. 4) Desen care mărgineşte o hartă, un text sau o fotografie. 5) Spaţiu care cuprinde o imagine pe o peliculă fotografică sau cinematografică. 6) Schelet din diferite materiale, întrebuinţat în construcţii (la poduri, galerii etc.) ca suport de rezistenţă; osatură; carcas. 7) Ansamblu de circumstanţe materiale sau morale care înconjoară o persoană; ambianţă; climat; mediu; anturaj. 8) fig. Limită (prevăzută sau impusă) a unei probleme sau acţiuni. 9) mai ales la pl. Efectiv de bază care include oamenii dintr-o întreprindere, instituţie sau organizaţie. 10) Persoană care face parte dintr-un astfel de efectiv. 11) (în armată) Personal de conducere şi de comandă. /
cadru - CÁDRU, cadre, s.n. I. 1. Ramă în care se fixează un tablou, o fotografie etc. ♦ Tablou, fotografie etc. înrămate ♦ Fig. Persoană foarte frumoasă. 2. Pervaz al unei uşi sau al unei ferestre. ♦ Deschizătură a zidului ocupată de o uşă sau de o fereastră. ♦ Desen care înconjură, mărgineşte un text, o hartă, o fotografie etc. ♦ Porţiune a unei mărci poştale pe care este executat desenul. 3. Fig. Mediu, ambianţă. ♦ Spaţiu în limitele căruia este cuprinsă o imagine pe o peliculă cinematografică. 4. Fig. Limitele unei probleme, ale unui subiect, ale unei acţiuni etc.; p. ext. cuprinsul dintre aceste limite. 5. Schelet alcătuit din bare de lemn, de metal sau din grinzi de beton armat, care se întrebuinţează la construcţii; suport pentru diferite aparate. ♦ Schelet pe care sunt înfăşurate conducte (electrice, radiofonice etc.) izolate. II. 1. (La pl.) Efectiv de bază al salariaţilor dintr-o întreprindere sau dintr-o instituţie, dintr-un sindicat etc.; elementele de conducere şi de comandă ale subunităţilor şi unităţilor militare; p. gener. întregul efectiv al unei întreprinderi sau al unei instituţii. ♦ (Rar.; la sg.) Persoană din efectivul unei întrprinderi sau instituţii, dintr-o organizaţie etc. 2. (Ieşit din uz; la pl.) Subdiviziune în administraţia internă a unei instituţii, întreprinderi etc. care se ocupă cu angajarea personalului. (II 1.), cu evidenţa lui etc.; serviciul personal. ♦ (Astăzi rar; la pl.) Serviciu care se ocupă cu angajarea şi evidenţa personalului unei întreprinderi, instituţii etc. [Var.: (I 1.) cádră s.f.] – Din fr. cadre, (II) rus. kadrî. CÁDRU s. 1. v. ramă. 2. v. cercevea. 3. v. pervaz. 4. v. suport. 5. v. mediu. 6. v. privelişte. 7. v. decor. 8. v. domeniu. 9. (la pl.) v. personal. cádru s. n. (sil. -dru), art. cádrul; pl. cádre CÁDR//U ~e n. 1) Ramă în care se fixează un tablou sau o fotografie. 2) Tablou sau fotografie dispusă într-o astfel de ramă. 3) Pervaz al unei uşi sau ferestre. 4) Desen care mărgineşte o hartă, un text sau o fotografie. 5) Spaţiu care cuprinde o imagine pe o peliculă fotografică sau cinematografică. 6) Schelet din diferite materiale, întrebuinţat în construcţii (la poduri, galerii etc.) ca suport de rezistenţă; osatură; carcas. 7) Ansamblu de circumstanţe materiale sau morale care înconjoară o persoană; ambianţă; climat; mediu; anturaj. 8) fig. Limită (prevăzută sau impusă) a unei probleme sau acţiuni. 9) mai ales la pl. Efectiv de bază care include oamenii dintr-o întreprindere, instituţie sau organizaţie. 10) Persoană care face parte dintr-un astfel de efectiv. 11) (în armată) Personal de conducere şi de comandă. /bare de lemn, metal, beton armat etc., legate rigid; suport pentru diferite aparate. ♢ ramă. ♢ aparat de gimanstică pentru mişcări de mlădiere. 2. pervaz. 3. (fig.) mediu, ambianţă. 4. (fig.) limitele în care se desfăşoară o activitate, o acţiune. 5. element al unei mărci poştale, detaliul exterior al desenului. 6. imagine înregistrată pe un film fotografic; clişeu, negativ. ♢ subdiviziune a acţiunii unui film, reprezentând o succesiune continuă de imagini; câmp(1). 7. (tv.) figura descrisă de spotul fascicolului electronic la explorarea unei imagini. 8. antenă de forma unei bobine, cu un număr mic de spire, în recepţiile radioelectrice şi în radiogoniometrie. II. (pl.) serviciu administrativ al unei întreprinderi, instituţii etc. care se ocupă cu angajarea şi evidenţa personalului. ♢ efectiv al unei întreprinderi, instituţii, organizaţii etc.; (sg.) cel care face parte dintr-un asemenea efectiv. (< fr. cadre, (II) rus. kadri)

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//