Cauta un cuvant


//
cota - COTÁ, cotez, vb. I. Tranz. 1. A însemna, a marca, a numerota potrivit unei anumite ordini. 2. A stabili cursul acţiunilor, titlurilor de creanţă etc. (la bursă). ♦ A introduce efecte la bursă. ♦ Intranz. (Despre titluri, acţiuni, hârtii) A avea o anumită valoare, un anumit curs la bursă. 3. Fig. A aprecia, a preţui, a evalua, a considera. 4. A înscrie, pe un desen tehnic, prin linii şi cifre, dimensiunile obiectului reprezentat. – Din fr. coter.

cotă - COTÁ, cotez, vb. I. Tranz. 1. A însemna, a marca, a numerota potrivit unei anumite ordini. 2. A stabili cursul acţiunilor, titlurilor de creanţă etc. (la bursă). ♦ A introduce efecte la bursă. ♦ Intranz. (Despre titluri, acţiuni, hârtii) A avea o anumită valoare, un anumit curs la bursă. 3. Fig. A aprecia, a preţui, a evalua, a considera. 4. A înscrie, pe un desen tehnic, prin linii şi cifre, dimensiunile obiectului reprezentat. – Din fr. coter. CÓTĂ, cote, s.f. 1. Parte cu care cineva contribuie la formarea unui fond, la o cheltuială comună etc.; parte care îi revine cuiva în urma unei repartizări, a unei împărţeli etc. ♢ (Ec.) Cota bursei = a) nivelul cursului la bursă; b) lista valorilor cotate la bursă. ♦ Parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinaţie sau care este supusă unui anumit regim; p. ext. raport sau număr abstract care reprezintă această parte. 2. (ieşit din uz) Contribuţie obligatorie pe care statul o impunea producătorilor şi care consta în predarea unor cantităţi de produse dinainte stabilite la termenele şi preţurile fixate de stat. ♢ Cotă de întreţinere = sumă de bani cu care fiecare dintre colocatari contribuie la cheltuielile comune de întreţinere a imobilului respectiv. 3. (Concr.) Loc pe un teren, corespunzător unei altitudini marcate pe o hartă; nivel la care se află un loc, o construcţie etc. ♢ Cota apelor = nivelul unei ape curgătoare. 4. Fiecare dintre valorile numerice ale dimensiunilor unui obiect reprezentat prin desen. 5. Ansamblu de semne, simboluri, cifre, litere care indică locul unor cărţi, al unor documente etc. într-o bibliotecă, într-un inventar etc. – Din fr. cote.

cotă - COTÁ, cotez, vb. I. Tranz. 1. A însemna, a marca, a numerota potrivit unei anumite ordini. 2. A stabili cursul acţiunilor, titlurilor de creanţă etc. (la bursă). ♦ A introduce efecte la bursă. ♦ Intranz. (Despre titluri, acţiuni, hârtii) A avea o anumită valoare, un anumit curs la bursă. 3. Fig. A aprecia, a preţui, a evalua, a considera. 4. A înscrie, pe un desen tehnic, prin linii şi cifre, dimensiunile obiectului reprezentat. – Din fr. coter. CÓTĂ, cote, s.f. 1. Parte cu care cineva contribuie la formarea unui fond, la o cheltuială comună etc.; parte care îi revine cuiva în urma unei repartizări, a unei împărţeli etc. ♢ (Ec.) Cota bursei = a) nivelul cursului la bursă; b) lista valorilor cotate la bursă. ♦ Parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinaţie sau care este supusă unui anumit regim; p. ext. raport sau număr abstract care reprezintă această parte. 2. (ieşit din uz) Contribuţie obligatorie pe care statul o impunea producătorilor şi care consta în predarea unor cantităţi de produse dinainte stabilite la termenele şi preţurile fixate de stat. ♢ Cotă de întreţinere = sumă de bani cu care fiecare dintre colocatari contribuie la cheltuielile comune de întreţinere a imobilului respectiv. 3. (Concr.) Loc pe un teren, corespunzător unei altitudini marcate pe o hartă; nivel la care se află un loc, o construcţie etc. ♢ Cota apelor = nivelul unei ape curgătoare. 4. Fiecare dintre valorile numerice ale dimensiunilor unui obiect reprezentat prin desen. 5. Ansamblu de semne, simboluri, cifre, litere care indică locul unor cărţi, al unor documente etc. într-o bibliotecă, într-un inventar etc. – Din fr. cote. CÓTĂ2 s. f. haină largă purtată de preoţii catolici. (< fr. cotte)

cotă - COTÁ, cotez, vb. I. Tranz. 1. A însemna, a marca, a numerota potrivit unei anumite ordini. 2. A stabili cursul acţiunilor, titlurilor de creanţă etc. (la bursă). ♦ A introduce efecte la bursă. ♦ Intranz. (Despre titluri, acţiuni, hârtii) A avea o anumită valoare, un anumit curs la bursă. 3. Fig. A aprecia, a preţui, a evalua, a considera. 4. A înscrie, pe un desen tehnic, prin linii şi cifre, dimensiunile obiectului reprezentat. – Din fr. coter. CÓTĂ, cote, s.f. 1. Parte cu care cineva contribuie la formarea unui fond, la o cheltuială comună etc.; parte care îi revine cuiva în urma unei repartizări, a unei împărţeli etc. ♢ (Ec.) Cota bursei = a) nivelul cursului la bursă; b) lista valorilor cotate la bursă. ♦ Parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinaţie sau care este supusă unui anumit regim; p. ext. raport sau număr abstract care reprezintă această parte. 2. (ieşit din uz) Contribuţie obligatorie pe care statul o impunea producătorilor şi care consta în predarea unor cantităţi de produse dinainte stabilite la termenele şi preţurile fixate de stat. ♢ Cotă de întreţinere = sumă de bani cu care fiecare dintre colocatari contribuie la cheltuielile comune de întreţinere a imobilului respectiv. 3. (Concr.) Loc pe un teren, corespunzător unei altitudini marcate pe o hartă; nivel la care se află un loc, o construcţie etc. ♢ Cota apelor = nivelul unei ape curgătoare. 4. Fiecare dintre valorile numerice ale dimensiunilor unui obiect reprezentat prin desen. 5. Ansamblu de semne, simboluri, cifre, litere care indică locul unor cărţi, al unor documente etc. într-o bibliotecă, într-un inventar etc. – Din fr. cote. CÓTĂ2 s. f. haină largă purtată de preoţii catolici. (< fr. cotte) CÓTĂ1 s. f. 1. parte cu care contribuie cineva la o cheltuială comună sau care îi revine în urma unei împărţeli. ♢ parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinaţie; cotă-parte, participaţie. ♢ contribuţie obligatorie, în produse agricole, impusă producătorilor de către stat la termene şi preţuri fixate de el. 2. document de referinţă care constată cursul valorilor înscrise la bursă2, rezultate din cotaţiile unei zile. o ă bursei = nivelul cursului valutar la bursă. 3. altitudine a unui punct faţă de nivelul mării; nivelul unei ape curgătoare. ♢ nivelul la care navighează un submarin. 4. (mat.) a treia coordonată carteziană a unui punct din spaţiu. ♢ fiecare dintre dimensiunile unei piese, ale unei construcţii indicate pe un desen. 5. semn în cifre şi litere care arată locul unor cărţi, documente etc. într-o bibliotecă, într-o arhivă, a unei piese filatelice în cataloage sau reviste de specialitate. (< fr. cote, lat. quato)

cota - COTÁ, cotez, vb. I. Tranz. 1. A însemna, a marca, a numerota potrivit unei anumite ordini. 2. A stabili cursul acţiunilor, titlurilor de creanţă etc. (la bursă). ♦ A introduce efecte la bursă. ♦ Intranz. (Despre titluri, acţiuni, hârtii) A avea o anumită valoare, un anumit curs la bursă. 3. Fig. A aprecia, a preţui, a evalua, a considera. 4. A înscrie, pe un desen tehnic, prin linii şi cifre, dimensiunile obiectului reprezentat. – Din fr. coter. CÓTĂ, cote, s.f. 1. Parte cu care cineva contribuie la formarea unui fond, la o cheltuială comună etc.; parte care îi revine cuiva în urma unei repartizări, a unei împărţeli etc. ♢ (Ec.) Cota bursei = a) nivelul cursului la bursă; b) lista valorilor cotate la bursă. ♦ Parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinaţie sau care este supusă unui anumit regim; p. ext. raport sau număr abstract care reprezintă această parte. 2. (ieşit din uz) Contribuţie obligatorie pe care statul o impunea producătorilor şi care consta în predarea unor cantităţi de produse dinainte stabilite la termenele şi preţurile fixate de stat. ♢ Cotă de întreţinere = sumă de bani cu care fiecare dintre colocatari contribuie la cheltuielile comune de întreţinere a imobilului respectiv. 3. (Concr.) Loc pe un teren, corespunzător unei altitudini marcate pe o hartă; nivel la care se află un loc, o construcţie etc. ♢ Cota apelor = nivelul unei ape curgătoare. 4. Fiecare dintre valorile numerice ale dimensiunilor unui obiect reprezentat prin desen. 5. Ansamblu de semne, simboluri, cifre, litere care indică locul unor cărţi, al unor documente etc. într-o bibliotecă, într-un inventar etc. – Din fr. cote. CÓTĂ2 s. f. haină largă purtată de preoţii catolici. (< fr. cotte) CÓTĂ1 s. f. 1. parte cu care contribuie cineva la o cheltuială comună sau care îi revine în urma unei împărţeli. ♢ parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinaţie; cotă-parte, participaţie. ♢ contribuţie obligatorie, în produse agricole, impusă producătorilor de către stat la termene şi preţuri fixate de el. 2. document de referinţă care constată cursul valorilor înscrise la bursă2, rezultate din cotaţiile unei zile. o ă bursei = nivelul cursului valutar la bursă. 3. altitudine a unui punct faţă de nivelul mării; nivelul unei ape curgătoare. ♢ nivelul la care navighează un submarin. 4. (mat.) a treia coordonată carteziană a unui punct din spaţiu. ♢ fiecare dintre dimensiunile unei piese, ale unei construcţii indicate pe un desen. 5. semn în cifre şi litere care arată locul unor cărţi, documente etc. într-o bibliotecă, într-o arhivă, a unei piese filatelice în cataloage sau reviste de specialitate. (< fr. cote, lat. quato) COTÁ vb. tr. 1. a numerota potrivit unei anumite ordini. 2. a stabili cursul valutelor străine, al hârtiilor de valoare şi al preţului mărfurilor la bursă. ♢ a introduce efecte la bursă. 3. (fig.) a aprecia, a preţui, a evalua. 4. a înscrie pe un desen tehnic, prin linii de cotă şi cifre, dimensiunile obiectului reprezentat. (< fr. coter)

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici

//