Cauta un cuvant


//
demonstra - DEMONSTRÁ, demonstrez, vb. I. 1. Tranz. A arăta în mod convingător, prin argumente, prin raţionamente logice sau prin exemple concrete, adevărul sau neadevărul unei afirmaţii, al unui fapt etc.; a proba, a dovedi. ♦ A face dovada, prin calcule şi prin raţionamente, a adevărului exprimat într-o teoremă, într-o formulă etc. 2. Intranz. (Despre mulţimi de oameni) A manifesta. – Din fr. démontrer, lat. demonstrare.

demonstra - DEMONSTRÁ, demonstrez, vb. I. 1. Tranz. A arăta în mod convingător, prin argumente, prin raţionamente logice sau prin exemple concrete, adevărul sau neadevărul unei afirmaţii, al unui fapt etc.; a proba, a dovedi. ♦ A face dovada, prin calcule şi prin raţionamente, a adevărului exprimat într-o teoremă, într-o formulă etc. 2. Intranz. (Despre mulţimi de oameni) A manifesta. – Din fr. démontrer, lat. demonstrare. DEMONSTRÁ vb. I. tr. a arăta în mod convingător, pe cale de raţionament sau prin exemple concrete, (ne)adevărul unei afirmaţii. ♢ a dovedi, prin calcule şi raţionamente, adevărul exprimat într-o teoremă, într-un enunţ. II. intr. a lua parte la o demonstraţie; a manifesta, a arăta ceva prin semne exterioare. (< lat. demonstrare, după fr. démontrer, /II/ rus. demonstrirovati)

demonstra - DEMONSTRÁ, demonstrez, vb. I. 1. Tranz. A arăta în mod convingător, prin argumente, prin raţionamente logice sau prin exemple concrete, adevărul sau neadevărul unei afirmaţii, al unui fapt etc.; a proba, a dovedi. ♦ A face dovada, prin calcule şi prin raţionamente, a adevărului exprimat într-o teoremă, într-o formulă etc. 2. Intranz. (Despre mulţimi de oameni) A manifesta. – Din fr. démontrer, lat. demonstrare. DEMONSTRÁ vb. I. tr. a arăta în mod convingător, pe cale de raţionament sau prin exemple concrete, (ne)adevărul unei afirmaţii. ♢ a dovedi, prin calcule şi raţionamente, adevărul exprimat într-o teoremă, într-un enunţ. II. intr. a lua parte la o demonstraţie; a manifesta, a arăta ceva prin semne exterioare. (< lat. demonstrare, după fr. démontrer, /II/ rus. demonstrirovati) DEMONSTRÁ vb. 1. v. confirma. 2. a dovedi, a indica, a proba, (fig.) a marca. (Cursul evenimentelor ~ o cotitură.) 3. v. manifesta. 4. a argumenta, a dovedi, a întări, a proba, a susţine. (Şi-a ~ temeinic ideile.) 5. a arăta, a explica, a expune. (A ~ o teoremă.) 6. a manifesta. (Masele ~.) 7. a etala. (Şi-a ~ din plin cunoştinţele.)

demonstra - DEMONSTRÁ, demonstrez, vb. I. 1. Tranz. A arăta în mod convingător, prin argumente, prin raţionamente logice sau prin exemple concrete, adevărul sau neadevărul unei afirmaţii, al unui fapt etc.; a proba, a dovedi. ♦ A face dovada, prin calcule şi prin raţionamente, a adevărului exprimat într-o teoremă, într-o formulă etc. 2. Intranz. (Despre mulţimi de oameni) A manifesta. – Din fr. démontrer, lat. demonstrare. DEMONSTRÁ vb. I. tr. a arăta în mod convingător, pe cale de raţionament sau prin exemple concrete, (ne)adevărul unei afirmaţii. ♢ a dovedi, prin calcule şi raţionamente, adevărul exprimat într-o teoremă, într-un enunţ. II. intr. a lua parte la o demonstraţie; a manifesta, a arăta ceva prin semne exterioare. (< lat. demonstrare, după fr. démontrer, /II/ rus. demonstrirovati) DEMONSTRÁ vb. 1. v. confirma. 2. a dovedi, a indica, a proba, (fig.) a marca. (Cursul evenimentelor ~ o cotitură.) 3. v. manifesta. 4. a argumenta, a dovedi, a întări, a proba, a susţine. (Şi-a ~ temeinic ideile.) 5. a arăta, a explica, a expune. (A ~ o teoremă.) 6. a manifesta. (Masele ~.) 7. a etala. (Şi-a ~ din plin cunoştinţele.) demonstrá vb., ind. prez. 1 sg. demonstréz, 3 sg. şi pl. demonstreáză

demonstra - DEMONSTRÁ, demonstrez, vb. I. 1. Tranz. A arăta în mod convingător, prin argumente, prin raţionamente logice sau prin exemple concrete, adevărul sau neadevărul unei afirmaţii, al unui fapt etc.; a proba, a dovedi. ♦ A face dovada, prin calcule şi prin raţionamente, a adevărului exprimat într-o teoremă, într-o formulă etc. 2. Intranz. (Despre mulţimi de oameni) A manifesta. – Din fr. démontrer, lat. demonstrare. DEMONSTRÁ vb. I. tr. a arăta în mod convingător, pe cale de raţionament sau prin exemple concrete, (ne)adevărul unei afirmaţii. ♢ a dovedi, prin calcule şi raţionamente, adevărul exprimat într-o teoremă, într-un enunţ. II. intr. a lua parte la o demonstraţie; a manifesta, a arăta ceva prin semne exterioare. (< lat. demonstrare, după fr. démontrer, /II/ rus. demonstrirovati) DEMONSTRÁ vb. 1. v. confirma. 2. a dovedi, a indica, a proba, (fig.) a marca. (Cursul evenimentelor ~ o cotitură.) 3. v. manifesta. 4. a argumenta, a dovedi, a întări, a proba, a susţine. (Şi-a ~ temeinic ideile.) 5. a arăta, a explica, a expune. (A ~ o teoremă.) 6. a manifesta. (Masele ~.) 7. a etala. (Şi-a ~ din plin cunoştinţele.) demonstrá vb., ind. prez. 1 sg. demonstréz, 3 sg. şi pl. demonstreáză A DEMONSTR//Á2 ~éz intranz. A participa la o demonstraţie. /demonstrare

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici

//