Cauta un cuvant

// //
//
diviziune - DIVIZIÚNE, diviziuni, s.f. 1. Împărţire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obţine printr-o împărţire. ♢ Diviziunea muncii = împărţire, în cadrul unei întreprinderi, a procesului de creare a unui produs în mai multe operaţii parţiale, fiecare operaţie fiind efectuată de un muncitor sau de un grup de muncitori anume specializaţi. Diviziunea socială a muncii = împărţire a producţiei sociale pe ramuri de producţie de sine stătătoare (industrie, agricultură etc.), având drept rezultat specializarea unor grupuri de producători în anumite ramuri. ♦ Spec. Operaţie logică de împărţire a genului în specii. 2. Linioară care indică o anumită valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de măsură; valoare care corespunde acestei linioare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. division, lat. divisio, -onis.

diviziune - DIVIZIÚNE, diviziuni, s.f. 1. Împărţire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obţine printr-o împărţire. ♢ Diviziunea muncii = împărţire, în cadrul unei întreprinderi, a procesului de creare a unui produs în mai multe operaţii parţiale, fiecare operaţie fiind efectuată de un muncitor sau de un grup de muncitori anume specializaţi. Diviziunea socială a muncii = împărţire a producţiei sociale pe ramuri de producţie de sine stătătoare (industrie, agricultură etc.), având drept rezultat specializarea unor grupuri de producători în anumite ramuri. ♦ Spec. Operaţie logică de împărţire a genului în specii. 2. Linioară care indică o anumită valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de măsură; valoare care corespunde acestei linioare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. division, lat. divisio, -onis. DIVIZIÚNE s. f. 1. împărţire; separare, divizare. o ă muncii = împărţire a unui proces de producţie în mai multe operaţii specializate. 2. operaţie logică de împărţire a genului în speciile sale. 3. (biol.) ~ celulară = mod de înmulţire a celulelor prin mitoză şi meioză. 4. parte, fragment, fracţiune. ♢ linioară pe o scară funcţională sau pe cadranul unui instrument de măsură; intervalul sau valoarea intervalului dintre două astfel de linioare. (< fr. divizion, lat. divisio)

diviziune - DIVIZIÚNE, diviziuni, s.f. 1. Împărţire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obţine printr-o împărţire. ♢ Diviziunea muncii = împărţire, în cadrul unei întreprinderi, a procesului de creare a unui produs în mai multe operaţii parţiale, fiecare operaţie fiind efectuată de un muncitor sau de un grup de muncitori anume specializaţi. Diviziunea socială a muncii = împărţire a producţiei sociale pe ramuri de producţie de sine stătătoare (industrie, agricultură etc.), având drept rezultat specializarea unor grupuri de producători în anumite ramuri. ♦ Spec. Operaţie logică de împărţire a genului în specii. 2. Linioară care indică o anumită valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de măsură; valoare care corespunde acestei linioare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. division, lat. divisio, -onis. DIVIZIÚNE s. f. 1. împărţire; separare, divizare. o ă muncii = împărţire a unui proces de producţie în mai multe operaţii specializate. 2. operaţie logică de împărţire a genului în speciile sale. 3. (biol.) ~ celulară = mod de înmulţire a celulelor prin mitoză şi meioză. 4. parte, fragment, fracţiune. ♢ linioară pe o scară funcţională sau pe cadranul unui instrument de măsură; intervalul sau valoarea intervalului dintre două astfel de linioare. (< fr. divizion, lat. divisio) DIVIZIÚNE s. 1. v. împărţire. 2. (BIOL.) diviziune directă v. amitoză. 3. despărţire, împărţire. (~ capitolelor unei cărţi.) 4. v. secţiune. 5. v. gradaţie.

diviziune - DIVIZIÚNE, diviziuni, s.f. 1. Împărţire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obţine printr-o împărţire. ♢ Diviziunea muncii = împărţire, în cadrul unei întreprinderi, a procesului de creare a unui produs în mai multe operaţii parţiale, fiecare operaţie fiind efectuată de un muncitor sau de un grup de muncitori anume specializaţi. Diviziunea socială a muncii = împărţire a producţiei sociale pe ramuri de producţie de sine stătătoare (industrie, agricultură etc.), având drept rezultat specializarea unor grupuri de producători în anumite ramuri. ♦ Spec. Operaţie logică de împărţire a genului în specii. 2. Linioară care indică o anumită valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de măsură; valoare care corespunde acestei linioare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. division, lat. divisio, -onis. DIVIZIÚNE s. f. 1. împărţire; separare, divizare. o ă muncii = împărţire a unui proces de producţie în mai multe operaţii specializate. 2. operaţie logică de împărţire a genului în speciile sale. 3. (biol.) ~ celulară = mod de înmulţire a celulelor prin mitoză şi meioză. 4. parte, fragment, fracţiune. ♢ linioară pe o scară funcţională sau pe cadranul unui instrument de măsură; intervalul sau valoarea intervalului dintre două astfel de linioare. (< fr. divizion, lat. divisio) DIVIZIÚNE s. 1. v. împărţire. 2. (BIOL.) diviziune directă v. amitoză. 3. despărţire, împărţire. (~ capitolelor unei cărţi.) 4. v. secţiune. 5. v. gradaţie. diviziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. diviziúnii; pl. diviziúni

diviziune - DIVIZIÚNE, diviziuni, s.f. 1. Împărţire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obţine printr-o împărţire. ♢ Diviziunea muncii = împărţire, în cadrul unei întreprinderi, a procesului de creare a unui produs în mai multe operaţii parţiale, fiecare operaţie fiind efectuată de un muncitor sau de un grup de muncitori anume specializaţi. Diviziunea socială a muncii = împărţire a producţiei sociale pe ramuri de producţie de sine stătătoare (industrie, agricultură etc.), având drept rezultat specializarea unor grupuri de producători în anumite ramuri. ♦ Spec. Operaţie logică de împărţire a genului în specii. 2. Linioară care indică o anumită valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de măsură; valoare care corespunde acestei linioare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. division, lat. divisio, -onis. DIVIZIÚNE s. f. 1. împărţire; separare, divizare. o ă muncii = împărţire a unui proces de producţie în mai multe operaţii specializate. 2. operaţie logică de împărţire a genului în speciile sale. 3. (biol.) ~ celulară = mod de înmulţire a celulelor prin mitoză şi meioză. 4. parte, fragment, fracţiune. ♢ linioară pe o scară funcţională sau pe cadranul unui instrument de măsură; intervalul sau valoarea intervalului dintre două astfel de linioare. (< fr. divizion, lat. divisio) DIVIZIÚNE s. 1. v. împărţire. 2. (BIOL.) diviziune directă v. amitoză. 3. despărţire, împărţire. (~ capitolelor unei cărţi.) 4. v. secţiune. 5. v. gradaţie. diviziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. diviziúnii; pl. diviziúni DIVIZIÚN//E ~i f. 1) v. A DIVIDE. 2) Fragment obţinut în urma unei împărţiri. 3) Liniuţă care corespunde unei anumite valori, marcată pe scara sau pe cadranul unui instrument de măsură. [Art. diviziunea; G.-D. diviziunii; Sil. -zi-u-] /
//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici
directoare web, Blog, harta romaniei, credite nevoi personale, vremea, Domenii .RO, Gazduire web DEX Online Ro