Cauta un cuvant


fundamental - FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. 1. De bază, principal, esenţial. 2. (Fon.; substantivat, f.) Frecvenţă fundamentală. – Din fr. fondamental, lat. fundamentalis.

fundamental - FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. 1. De bază, principal, esenţial. 2. (Fon.; substantivat, f.) Frecvenţă fundamentală. – Din fr. fondamental, lat. fundamentalis. Fundamentalsecundar

fundamental - FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. 1. De bază, principal, esenţial. 2. (Fon.; substantivat, f.) Frecvenţă fundamentală. – Din fr. fondamental, lat. fundamentalis. Fundamentalsecundar FUNDAMENTÁL, -Ă I. adj. de bază, principal, esenţial. II. s. f. (muz.) 1. sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice, care se aude mai clar decât celelalte. 2. sunet de bază al unui acord. (< fr. fondamental, lat. fundamentalis)

fundamental - FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. 1. De bază, principal, esenţial. 2. (Fon.; substantivat, f.) Frecvenţă fundamentală. – Din fr. fondamental, lat. fundamentalis. Fundamentalsecundar FUNDAMENTÁL, -Ă I. adj. de bază, principal, esenţial. II. s. f. (muz.) 1. sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice, care se aude mai clar decât celelalte. 2. sunet de bază al unui acord. (< fr. fondamental, lat. fundamentalis) FUNDAMENTÁL adj. 1. v. esenţial. 2. v. elementar.

fundamental - FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. 1. De bază, principal, esenţial. 2. (Fon.; substantivat, f.) Frecvenţă fundamentală. – Din fr. fondamental, lat. fundamentalis. Fundamentalsecundar FUNDAMENTÁL, -Ă I. adj. de bază, principal, esenţial. II. s. f. (muz.) 1. sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice, care se aude mai clar decât celelalte. 2. sunet de bază al unui acord. (< fr. fondamental, lat. fundamentalis) FUNDAMENTÁL adj. 1. v. esenţial. 2. v. elementar. fundamentál adj. m., pl. fundamentáli; f. sg. fundamentálă, pl. fundamentále

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//