Cauta un cuvant


//
mort - MORT, MOÁRTĂ, morţi, -moarte, adj., s.m. şi f. I. Adj. 1. (Despre fiinţe) Care nu mai trăieşte, care a murit. ♢ Expr. A se face mort în păpuşoi sau (substantivat) a face pe mortul în păpuşoi = a se face că nu ştie nimic, a simula nevinovăţia, a face pe prostul. A o lasa moartă (în păpuşoi) = a lasa o chestiune încurcată, a renunţa la ceva. A fi mort fără (sau după) cineva sau ceva = a nu putea trăi fără cineva sau ceva, a fi îndrăgostit de cineva sau de ceva; a ţine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (decât viu) = a fi istovit, epuizat (de boală, de frică etc.).Nici mort sau mort-tăiat = (în construcţii negative) cu nici un preţ, sub nici un motiv, în nici un caz. Mort-copt = cu orice preţ, necondiţionat, neapărat; vrând-nevrând, cu chiu cu vai. A umbla (sau a se ţine) mort după... = a) a lupta, a se zbate pentru a obţine ceva; b) a-şi manifesta dragostea faţă de cineva străduindu-se să fie mereu în preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ♦ Limbă moartă = limbă care a încetat să fie învăţată ca limbă maternă. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a maşinilor, a mijloacelor de transport care aparţin unei gospodării sau unei întreprinderi. Timp mort = lipsă de activitate a forţelor de muncă sau a maşinilor; întrerupere neprevăzută a muncii. Unghi mort = loc de pe traiectoria unei arme de foc pe care nu-i poate atinge proiectilul. Punct mort = poziţie a unui mecanism bielă-manivelă care corespunde momentului când biela şi manivela au axele în prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau într-un) punct mort = a ajunge la un impas, în imposibilitate de a găsi o soluţie. Linie moartă = linie de cale ferată care serveşte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moartă = a nu mai juca un rol de seamă, a fi înlăturat dintr-un post de răspundere. Fier mort = fier de calitate inferioară. ♦ (Fam.; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai funcţionează. 2. (Despre părţi ale corpului) Cu funcţiile vitale pierdute; paralizat, înţepenit. ♢ (Pop.) Carne (sau piele) moartă = carne sau piele care se formează deasupra rănilor şi prin care nu trec ramificaţiile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, veşted. 4. Fig. (Despre lucruri) Fără viaţă, neînsufleţit; nemişcat, încremenit. ♦ Lipsit de zgomot, de activitate, de viaţă; liniştit. ♦ (Despre culori, nuanţe) Fără strălucire; şters. II. S.m. şi f. Persoană care a murit, defunct, decedat; trupul neînsufleţit al unei persoane aşezat în coşciug sau înmormântat. ♢ Expr. Mortul de la groapă nu se mai întoarce, se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi îndreptat. Apă morţilor = fata morgana, v. morgana. A scula (sau a trezi, a deştepta) şi morţi (sau din morţi), se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense şi stridente. A umbla (sau a merge) ca după mort = a merge foarte încet. Ca la mort = (în legătură cu verbe ca „a se aduna“, „a veni“) în număr (foarte) mare. – Lat. mortuus.

mort - MORT, MOÁRTĂ, morţi, -moarte, adj., s.m. şi f. I. Adj. 1. (Despre fiinţe) Care nu mai trăieşte, care a murit. ♢ Expr. A se face mort în păpuşoi sau (substantivat) a face pe mortul în păpuşoi = a se face că nu ştie nimic, a simula nevinovăţia, a face pe prostul. A o lasa moartă (în păpuşoi) = a lasa o chestiune încurcată, a renunţa la ceva. A fi mort fără (sau după) cineva sau ceva = a nu putea trăi fără cineva sau ceva, a fi îndrăgostit de cineva sau de ceva; a ţine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (decât viu) = a fi istovit, epuizat (de boală, de frică etc.).Nici mort sau mort-tăiat = (în construcţii negative) cu nici un preţ, sub nici un motiv, în nici un caz. Mort-copt = cu orice preţ, necondiţionat, neapărat; vrând-nevrând, cu chiu cu vai. A umbla (sau a se ţine) mort după... = a) a lupta, a se zbate pentru a obţine ceva; b) a-şi manifesta dragostea faţă de cineva străduindu-se să fie mereu în preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ♦ Limbă moartă = limbă care a încetat să fie învăţată ca limbă maternă. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a maşinilor, a mijloacelor de transport care aparţin unei gospodării sau unei întreprinderi. Timp mort = lipsă de activitate a forţelor de muncă sau a maşinilor; întrerupere neprevăzută a muncii. Unghi mort = loc de pe traiectoria unei arme de foc pe care nu-i poate atinge proiectilul. Punct mort = poziţie a unui mecanism bielă-manivelă care corespunde momentului când biela şi manivela au axele în prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau într-un) punct mort = a ajunge la un impas, în imposibilitate de a găsi o soluţie. Linie moartă = linie de cale ferată care serveşte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moartă = a nu mai juca un rol de seamă, a fi înlăturat dintr-un post de răspundere. Fier mort = fier de calitate inferioară. ♦ (Fam.; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai funcţionează. 2. (Despre părţi ale corpului) Cu funcţiile vitale pierdute; paralizat, înţepenit. ♢ (Pop.) Carne (sau piele) moartă = carne sau piele care se formează deasupra rănilor şi prin care nu trec ramificaţiile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, veşted. 4. Fig. (Despre lucruri) Fără viaţă, neînsufleţit; nemişcat, încremenit. ♦ Lipsit de zgomot, de activitate, de viaţă; liniştit. ♦ (Despre culori, nuanţe) Fără strălucire; şters. II. S.m. şi f. Persoană care a murit, defunct, decedat; trupul neînsufleţit al unei persoane aşezat în coşciug sau înmormântat. ♢ Expr. Mortul de la groapă nu se mai întoarce, se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi îndreptat. Apă morţilor = fata morgana, v. morgana. A scula (sau a trezi, a deştepta) şi morţi (sau din morţi), se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense şi stridente. A umbla (sau a merge) ca după mort = a merge foarte încet. Ca la mort = (în legătură cu verbe ca „a se aduna“, „a veni“) în număr (foarte) mare. – Lat. mortuus. Mort ≠ viu

mort - MORT, MOÁRTĂ, morţi, -moarte, adj., s.m. şi f. I. Adj. 1. (Despre fiinţe) Care nu mai trăieşte, care a murit. ♢ Expr. A se face mort în păpuşoi sau (substantivat) a face pe mortul în păpuşoi = a se face că nu ştie nimic, a simula nevinovăţia, a face pe prostul. A o lasa moartă (în păpuşoi) = a lasa o chestiune încurcată, a renunţa la ceva. A fi mort fără (sau după) cineva sau ceva = a nu putea trăi fără cineva sau ceva, a fi îndrăgostit de cineva sau de ceva; a ţine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (decât viu) = a fi istovit, epuizat (de boală, de frică etc.).Nici mort sau mort-tăiat = (în construcţii negative) cu nici un preţ, sub nici un motiv, în nici un caz. Mort-copt = cu orice preţ, necondiţionat, neapărat; vrând-nevrând, cu chiu cu vai. A umbla (sau a se ţine) mort după... = a) a lupta, a se zbate pentru a obţine ceva; b) a-şi manifesta dragostea faţă de cineva străduindu-se să fie mereu în preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ♦ Limbă moartă = limbă care a încetat să fie învăţată ca limbă maternă. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a maşinilor, a mijloacelor de transport care aparţin unei gospodării sau unei întreprinderi. Timp mort = lipsă de activitate a forţelor de muncă sau a maşinilor; întrerupere neprevăzută a muncii. Unghi mort = loc de pe traiectoria unei arme de foc pe care nu-i poate atinge proiectilul. Punct mort = poziţie a unui mecanism bielă-manivelă care corespunde momentului când biela şi manivela au axele în prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau într-un) punct mort = a ajunge la un impas, în imposibilitate de a găsi o soluţie. Linie moartă = linie de cale ferată care serveşte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moartă = a nu mai juca un rol de seamă, a fi înlăturat dintr-un post de răspundere. Fier mort = fier de calitate inferioară. ♦ (Fam.; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai funcţionează. 2. (Despre părţi ale corpului) Cu funcţiile vitale pierdute; paralizat, înţepenit. ♢ (Pop.) Carne (sau piele) moartă = carne sau piele care se formează deasupra rănilor şi prin care nu trec ramificaţiile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, veşted. 4. Fig. (Despre lucruri) Fără viaţă, neînsufleţit; nemişcat, încremenit. ♦ Lipsit de zgomot, de activitate, de viaţă; liniştit. ♦ (Despre culori, nuanţe) Fără strălucire; şters. II. S.m. şi f. Persoană care a murit, defunct, decedat; trupul neînsufleţit al unei persoane aşezat în coşciug sau înmormântat. ♢ Expr. Mortul de la groapă nu se mai întoarce, se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi îndreptat. Apă morţilor = fata morgana, v. morgana. A scula (sau a trezi, a deştepta) şi morţi (sau din morţi), se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense şi stridente. A umbla (sau a merge) ca după mort = a merge foarte încet. Ca la mort = (în legătură cu verbe ca „a se aduna“, „a veni“) în număr (foarte) mare. – Lat. mortuus. Mort ≠ viu MORT adj., s. 1. adj., s, decedat, defunct, dispărut, răposat, (livr.) repauzat, (în limbajul bisericesc, pop. şi eufemistic) pierdut, (înv. şi pop.) pierit, (înv.) pristăvit, săvârşit. (~ul era un om în vârstă.) 2. adj. inert, neînsufleţit, nemişcat, rece, ţeapăn. (L-a găsit ~.) 3. adj. v. ofilit.

mort - MORT, MOÁRTĂ, morţi, -moarte, adj., s.m. şi f. I. Adj. 1. (Despre fiinţe) Care nu mai trăieşte, care a murit. ♢ Expr. A se face mort în păpuşoi sau (substantivat) a face pe mortul în păpuşoi = a se face că nu ştie nimic, a simula nevinovăţia, a face pe prostul. A o lasa moartă (în păpuşoi) = a lasa o chestiune încurcată, a renunţa la ceva. A fi mort fără (sau după) cineva sau ceva = a nu putea trăi fără cineva sau ceva, a fi îndrăgostit de cineva sau de ceva; a ţine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (decât viu) = a fi istovit, epuizat (de boală, de frică etc.).Nici mort sau mort-tăiat = (în construcţii negative) cu nici un preţ, sub nici un motiv, în nici un caz. Mort-copt = cu orice preţ, necondiţionat, neapărat; vrând-nevrând, cu chiu cu vai. A umbla (sau a se ţine) mort după... = a) a lupta, a se zbate pentru a obţine ceva; b) a-şi manifesta dragostea faţă de cineva străduindu-se să fie mereu în preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ♦ Limbă moartă = limbă care a încetat să fie învăţată ca limbă maternă. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a maşinilor, a mijloacelor de transport care aparţin unei gospodării sau unei întreprinderi. Timp mort = lipsă de activitate a forţelor de muncă sau a maşinilor; întrerupere neprevăzută a muncii. Unghi mort = loc de pe traiectoria unei arme de foc pe care nu-i poate atinge proiectilul. Punct mort = poziţie a unui mecanism bielă-manivelă care corespunde momentului când biela şi manivela au axele în prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau într-un) punct mort = a ajunge la un impas, în imposibilitate de a găsi o soluţie. Linie moartă = linie de cale ferată care serveşte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moartă = a nu mai juca un rol de seamă, a fi înlăturat dintr-un post de răspundere. Fier mort = fier de calitate inferioară. ♦ (Fam.; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai funcţionează. 2. (Despre părţi ale corpului) Cu funcţiile vitale pierdute; paralizat, înţepenit. ♢ (Pop.) Carne (sau piele) moartă = carne sau piele care se formează deasupra rănilor şi prin care nu trec ramificaţiile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, veşted. 4. Fig. (Despre lucruri) Fără viaţă, neînsufleţit; nemişcat, încremenit. ♦ Lipsit de zgomot, de activitate, de viaţă; liniştit. ♦ (Despre culori, nuanţe) Fără strălucire; şters. II. S.m. şi f. Persoană care a murit, defunct, decedat; trupul neînsufleţit al unei persoane aşezat în coşciug sau înmormântat. ♢ Expr. Mortul de la groapă nu se mai întoarce, se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi îndreptat. Apă morţilor = fata morgana, v. morgana. A scula (sau a trezi, a deştepta) şi morţi (sau din morţi), se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense şi stridente. A umbla (sau a merge) ca după mort = a merge foarte încet. Ca la mort = (în legătură cu verbe ca „a se aduna“, „a veni“) în număr (foarte) mare. – Lat. mortuus. Mort ≠ viu MORT adj., s. 1. adj., s, decedat, defunct, dispărut, răposat, (livr.) repauzat, (în limbajul bisericesc, pop. şi eufemistic) pierdut, (înv. şi pop.) pierit, (înv.) pristăvit, săvârşit. (~ul era un om în vârstă.) 2. adj. inert, neînsufleţit, nemişcat, rece, ţeapăn. (L-a găsit ~.) 3. adj. v. ofilit. MORT adj. v. inanimat, neanimat, neînsufle-ţit.

mort - MORT, MOÁRTĂ, morţi, -moarte, adj., s.m. şi f. I. Adj. 1. (Despre fiinţe) Care nu mai trăieşte, care a murit. ♢ Expr. A se face mort în păpuşoi sau (substantivat) a face pe mortul în păpuşoi = a se face că nu ştie nimic, a simula nevinovăţia, a face pe prostul. A o lasa moartă (în păpuşoi) = a lasa o chestiune încurcată, a renunţa la ceva. A fi mort fără (sau după) cineva sau ceva = a nu putea trăi fără cineva sau ceva, a fi îndrăgostit de cineva sau de ceva; a ţine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (decât viu) = a fi istovit, epuizat (de boală, de frică etc.).Nici mort sau mort-tăiat = (în construcţii negative) cu nici un preţ, sub nici un motiv, în nici un caz. Mort-copt = cu orice preţ, necondiţionat, neapărat; vrând-nevrând, cu chiu cu vai. A umbla (sau a se ţine) mort după... = a) a lupta, a se zbate pentru a obţine ceva; b) a-şi manifesta dragostea faţă de cineva străduindu-se să fie mereu în preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ♦ Limbă moartă = limbă care a încetat să fie învăţată ca limbă maternă. Inventar mort = totalitatea uneltelor, a maşinilor, a mijloacelor de transport care aparţin unei gospodării sau unei întreprinderi. Timp mort = lipsă de activitate a forţelor de muncă sau a maşinilor; întrerupere neprevăzută a muncii. Unghi mort = loc de pe traiectoria unei arme de foc pe care nu-i poate atinge proiectilul. Punct mort = poziţie a unui mecanism bielă-manivelă care corespunde momentului când biela şi manivela au axele în prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau într-un) punct mort = a ajunge la un impas, în imposibilitate de a găsi o soluţie. Linie moartă = linie de cale ferată care serveşte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla, a trece) pe linie moartă = a nu mai juca un rol de seamă, a fi înlăturat dintr-un post de răspundere. Fier mort = fier de calitate inferioară. ♦ (Fam.; despre aparate, motoare etc.) Care nu mai funcţionează. 2. (Despre părţi ale corpului) Cu funcţiile vitale pierdute; paralizat, înţepenit. ♢ (Pop.) Carne (sau piele) moartă = carne sau piele care se formează deasupra rănilor şi prin care nu trec ramificaţiile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat, veşted. 4. Fig. (Despre lucruri) Fără viaţă, neînsufleţit; nemişcat, încremenit. ♦ Lipsit de zgomot, de activitate, de viaţă; liniştit. ♦ (Despre culori, nuanţe) Fără strălucire; şters. II. S.m. şi f. Persoană care a murit, defunct, decedat; trupul neînsufleţit al unei persoane aşezat în coşciug sau înmormântat. ♢ Expr. Mortul de la groapă nu se mai întoarce, se spune despre un lucru pierdut definitiv, despre ceva care nu mai poate fi îndreptat. Apă morţilor = fata morgana, v. morgana. A scula (sau a trezi, a deştepta) şi morţi (sau din morţi), se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense şi stridente. A umbla (sau a merge) ca după mort = a merge foarte încet. Ca la mort = (în legătură cu verbe ca „a se aduna“, „a veni“) în număr (foarte) mare. – Lat. mortuus. Mort ≠ viu MORT adj., s. 1. adj., s, decedat, defunct, dispărut, răposat, (livr.) repauzat, (în limbajul bisericesc, pop. şi eufemistic) pierdut, (înv. şi pop.) pierit, (înv.) pristăvit, săvârşit. (~ul era un om în vârstă.) 2. adj. inert, neînsufleţit, nemişcat, rece, ţeapăn. (L-a găsit ~.) 3. adj. v. ofilit. MORT adj. v. inanimat, neanimat, neînsufle-ţit. mort adj. m., s. m., pl. morţi; f. sg. moártă, pl. moárte

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici

//