Cauta un cuvant


numai - NÚMAI adv. 1. (Indică restricţia sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt scop sau din altă cauză decât...; doar; exclusiv. ♢ Loc. conj. numai să... (sau de..., dacă...) = doar dacă, cu condiţia să... ♢ Expr. nu numai că... = în afară de faptul că..., pe lângă faptul că... Numai aşa = a) în mod simplu, fără complicaţii; b) fără motiv, fără sens; c) în mod dezinteresat. ♦ (Adesea prin exagerare) În întregime, cu totul, complet; peste tot, cât vezi cu ochii. 2. (Indică modul) Pe punctul de a..., gata-gata să...; chiar, tocmai. ♢ (Înv. şi reg.) Numai cât... (sau ce...) = îndată ce..., imediat ce... 3. (Înv. şi pop.; indică timpul) Brusc, pe neaşteptate; imediat, numaidecât. 4. (Adversativ; adesea cu valoare de conjuncţie) Însă, dar; totuşi; (după construcţii negative) ci. ♢ Loc. conj. Numai că = doar (atâtă) că... [Var.: (pop.) núma adv.] – Nu + mai1 sau lat. non magis.

numai - NÚMAI adv. 1. (Indică restricţia sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt scop sau din altă cauză decât...; doar; exclusiv. ♢ Loc. conj. numai să... (sau de..., dacă...) = doar dacă, cu condiţia să... ♢ Expr. nu numai că... = în afară de faptul că..., pe lângă faptul că... Numai aşa = a) în mod simplu, fără complicaţii; b) fără motiv, fără sens; c) în mod dezinteresat. ♦ (Adesea prin exagerare) În întregime, cu totul, complet; peste tot, cât vezi cu ochii. 2. (Indică modul) Pe punctul de a..., gata-gata să...; chiar, tocmai. ♢ (Înv. şi reg.) Numai cât... (sau ce...) = îndată ce..., imediat ce... 3. (Înv. şi pop.; indică timpul) Brusc, pe neaşteptate; imediat, numaidecât. 4. (Adversativ; adesea cu valoare de conjuncţie) Însă, dar; totuşi; (după construcţii negative) ci. ♢ Loc. conj. Numai că = doar (atâtă) că... [Var.: (pop.) núma adv.] – Nu + mai1 sau lat. non magis. NÚMAI adv. v. brusc, curând, deodată, devreme, fuga, fulgerător, grabnic, imediat, instantaneu, iute, îndată, morţiş, musai, neapărat, negreşit, neîntârziat, numaidecât, obligatoriu, odată, rapid, repede, scurt, subit.

numai - NÚMAI adv. 1. (Indică restricţia sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt scop sau din altă cauză decât...; doar; exclusiv. ♢ Loc. conj. numai să... (sau de..., dacă...) = doar dacă, cu condiţia să... ♢ Expr. nu numai că... = în afară de faptul că..., pe lângă faptul că... Numai aşa = a) în mod simplu, fără complicaţii; b) fără motiv, fără sens; c) în mod dezinteresat. ♦ (Adesea prin exagerare) În întregime, cu totul, complet; peste tot, cât vezi cu ochii. 2. (Indică modul) Pe punctul de a..., gata-gata să...; chiar, tocmai. ♢ (Înv. şi reg.) Numai cât... (sau ce...) = îndată ce..., imediat ce... 3. (Înv. şi pop.; indică timpul) Brusc, pe neaşteptate; imediat, numaidecât. 4. (Adversativ; adesea cu valoare de conjuncţie) Însă, dar; totuşi; (după construcţii negative) ci. ♢ Loc. conj. Numai că = doar (atâtă) că... [Var.: (pop.) núma adv.] – Nu + mai1 sau lat. non magis. NÚMAI adv. v. brusc, curând, deodată, devreme, fuga, fulgerător, grabnic, imediat, instantaneu, iute, îndată, morţiş, musai, neapărat, negreşit, neîntârziat, numaidecât, obligatoriu, odată, rapid, repede, scurt, subit. NÚMAI adv., conj. I. adv. 1. v. abia. 2. doar, exclusiv. (~ atâta pot spune.) 3. v. doar. 4. tot. (La ospăţ, ~ oaspeţi rari.) 5. v. tocmai. II. conj. 1. v. ci. 2. v. însă.

numai - NÚMAI adv. 1. (Indică restricţia sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt scop sau din altă cauză decât...; doar; exclusiv. ♢ Loc. conj. numai să... (sau de..., dacă...) = doar dacă, cu condiţia să... ♢ Expr. nu numai că... = în afară de faptul că..., pe lângă faptul că... Numai aşa = a) în mod simplu, fără complicaţii; b) fără motiv, fără sens; c) în mod dezinteresat. ♦ (Adesea prin exagerare) În întregime, cu totul, complet; peste tot, cât vezi cu ochii. 2. (Indică modul) Pe punctul de a..., gata-gata să...; chiar, tocmai. ♢ (Înv. şi reg.) Numai cât... (sau ce...) = îndată ce..., imediat ce... 3. (Înv. şi pop.; indică timpul) Brusc, pe neaşteptate; imediat, numaidecât. 4. (Adversativ; adesea cu valoare de conjuncţie) Însă, dar; totuşi; (după construcţii negative) ci. ♢ Loc. conj. Numai că = doar (atâtă) că... [Var.: (pop.) núma adv.] – Nu + mai1 sau lat. non magis. NÚMAI adv. v. brusc, curând, deodată, devreme, fuga, fulgerător, grabnic, imediat, instantaneu, iute, îndată, morţiş, musai, neapărat, negreşit, neîntârziat, numaidecât, obligatoriu, odată, rapid, repede, scurt, subit. NÚMAI adv., conj. I. adv. 1. v. abia. 2. doar, exclusiv. (~ atâta pot spune.) 3. v. doar. 4. tot. (La ospăţ, ~ oaspeţi rari.) 5. v. tocmai. II. conj. 1. v. ci. 2. v. însă. númai (doar) adv.

numai - NÚMAI adv. 1. (Indică restricţia sau exclusivitatea) Nu mai mult de(cât)..., nu altceva sau altcineva decât..., nimeni sau nimic în afară de..., nu altfel decât..., nu altă dată sau în altă împrejurare decât..., nu în alt loc decât..., nu în alt scop sau din altă cauză decât...; doar; exclusiv. ♢ Loc. conj. numai să... (sau de..., dacă...) = doar dacă, cu condiţia să... ♢ Expr. nu numai că... = în afară de faptul că..., pe lângă faptul că... Numai aşa = a) în mod simplu, fără complicaţii; b) fără motiv, fără sens; c) în mod dezinteresat. ♦ (Adesea prin exagerare) În întregime, cu totul, complet; peste tot, cât vezi cu ochii. 2. (Indică modul) Pe punctul de a..., gata-gata să...; chiar, tocmai. ♢ (Înv. şi reg.) Numai cât... (sau ce...) = îndată ce..., imediat ce... 3. (Înv. şi pop.; indică timpul) Brusc, pe neaşteptate; imediat, numaidecât. 4. (Adversativ; adesea cu valoare de conjuncţie) Însă, dar; totuşi; (după construcţii negative) ci. ♢ Loc. conj. Numai că = doar (atâtă) că... [Var.: (pop.) núma adv.] – Nu + mai1 sau lat. non magis. NÚMAI adv. v. brusc, curând, deodată, devreme, fuga, fulgerător, grabnic, imediat, instantaneu, iute, îndată, morţiş, musai, neapărat, negreşit, neîntârziat, numaidecât, obligatoriu, odată, rapid, repede, scurt, subit. NÚMAI adv., conj. I. adv. 1. v. abia. 2. doar, exclusiv. (~ atâta pot spune.) 3. v. doar. 4. tot. (La ospăţ, ~ oaspeţi rari.) 5. v. tocmai. II. conj. 1. v. ci. 2. v. însă. númai (doar) adv. nu mai adv. + adv.

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//