Cauta un cuvant


personal - PERSONÁL, -Ă, personali, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. Care aparţine unei anumite persoane (1), privitor la o anumită persoană, care este specific, caracteristic pentru o persoană; individual, propriu. ♢ Legături personale = legături de prietenie. Răspundere personală = răspundere care îi revine cuiva sau pe care şi-o asumă cineva individual. ♦ Original. ♦ Cu personalitate puternică, marcată. ♦ (Adverbial) Din punctul de vedere al unei persoane care vorbeşte; direct, în persoană, nemijlocit. 2. (În sintagmele) Tren personal (şi substantivat, n.) = tren de persoane, care circulă cu o viteză relativ mică şi care opreşte în toate staţiile. (Gram.) Pronume personal = pronume care desemnează diferitele persoane (1) şi care se declină schimbându-şi forma după persoană, număr şi caz. (Gram.) Mod personal = mod ale cărui forme se modifică după cele trei persoane (3). II. S.n. 1. (Colectiv) Totalitatea persoanelor (1) care lucrează într-o întreprindere, într-o instituţie, pe un vehicul de transport terestru sau aerian etc. ♦ Serviciu dintr-o întreprindere sau instituţie care se ocupă cu angajarea personalului (II 1). 2. Categorie de lucrători din cadrul unei întreprinderi sau instituţii care îndeplinesc o muncă cu acelaşi specific. – Din lat. personalis, germ. personell, personal, it. personale, fr. personnel.

personal - PERSONÁL, -Ă, personali, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. Care aparţine unei anumite persoane (1), privitor la o anumită persoană, care este specific, caracteristic pentru o persoană; individual, propriu. ♢ Legături personale = legături de prietenie. Răspundere personală = răspundere care îi revine cuiva sau pe care şi-o asumă cineva individual. ♦ Original. ♦ Cu personalitate puternică, marcată. ♦ (Adverbial) Din punctul de vedere al unei persoane care vorbeşte; direct, în persoană, nemijlocit. 2. (În sintagmele) Tren personal (şi substantivat, n.) = tren de persoane, care circulă cu o viteză relativ mică şi care opreşte în toate staţiile. (Gram.) Pronume personal = pronume care desemnează diferitele persoane (1) şi care se declină schimbându-şi forma după persoană, număr şi caz. (Gram.) Mod personal = mod ale cărui forme se modifică după cele trei persoane (3). II. S.n. 1. (Colectiv) Totalitatea persoanelor (1) care lucrează într-o întreprindere, într-o instituţie, pe un vehicul de transport terestru sau aerian etc. ♦ Serviciu dintr-o întreprindere sau instituţie care se ocupă cu angajarea personalului (II 1). 2. Categorie de lucrători din cadrul unei întreprinderi sau instituţii care îndeplinesc o muncă cu acelaşi specific. – Din lat. personalis, germ. personell, personal, it. personale, fr. personnel. Personalimpersonal

personal - PERSONÁL, -Ă, personali, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. Care aparţine unei anumite persoane (1), privitor la o anumită persoană, care este specific, caracteristic pentru o persoană; individual, propriu. ♢ Legături personale = legături de prietenie. Răspundere personală = răspundere care îi revine cuiva sau pe care şi-o asumă cineva individual. ♦ Original. ♦ Cu personalitate puternică, marcată. ♦ (Adverbial) Din punctul de vedere al unei persoane care vorbeşte; direct, în persoană, nemijlocit. 2. (În sintagmele) Tren personal (şi substantivat, n.) = tren de persoane, care circulă cu o viteză relativ mică şi care opreşte în toate staţiile. (Gram.) Pronume personal = pronume care desemnează diferitele persoane (1) şi care se declină schimbându-şi forma după persoană, număr şi caz. (Gram.) Mod personal = mod ale cărui forme se modifică după cele trei persoane (3). II. S.n. 1. (Colectiv) Totalitatea persoanelor (1) care lucrează într-o întreprindere, într-o instituţie, pe un vehicul de transport terestru sau aerian etc. ♦ Serviciu dintr-o întreprindere sau instituţie care se ocupă cu angajarea personalului (II 1). 2. Categorie de lucrători din cadrul unei întreprinderi sau instituţii care îndeplinesc o muncă cu acelaşi specific. – Din lat. personalis, germ. personell, personal, it. personale, fr. personnel. Personalimpersonal PERSONÁL adj., adv., s. 1. adj. individual, particular, propriu, (înv.) obrăzalnic, particularistic, particularnic, partnic, personalicesc, personalnic. (Interese ~.) 2. adj. v. particular. 3. adj. individual, particular, privat, propriu. (Proprietate ~.) 4. adj. v. intim. 5. adj. v. original. 6. adv., adj. direct, nemijlocit. (Tratează ~ cu el; are relaţii ~ cu el.) 7. s. angajaţi (pl.), salariaţi (pl.), slujbaşi (pl.). (Tot ~ul unei instituţii.) 8. cadre (pl.). (Serviciul de ~.)

personal - PERSONÁL, -Ă, personali, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. Care aparţine unei anumite persoane (1), privitor la o anumită persoană, care este specific, caracteristic pentru o persoană; individual, propriu. ♢ Legături personale = legături de prietenie. Răspundere personală = răspundere care îi revine cuiva sau pe care şi-o asumă cineva individual. ♦ Original. ♦ Cu personalitate puternică, marcată. ♦ (Adverbial) Din punctul de vedere al unei persoane care vorbeşte; direct, în persoană, nemijlocit. 2. (În sintagmele) Tren personal (şi substantivat, n.) = tren de persoane, care circulă cu o viteză relativ mică şi care opreşte în toate staţiile. (Gram.) Pronume personal = pronume care desemnează diferitele persoane (1) şi care se declină schimbându-şi forma după persoană, număr şi caz. (Gram.) Mod personal = mod ale cărui forme se modifică după cele trei persoane (3). II. S.n. 1. (Colectiv) Totalitatea persoanelor (1) care lucrează într-o întreprindere, într-o instituţie, pe un vehicul de transport terestru sau aerian etc. ♦ Serviciu dintr-o întreprindere sau instituţie care se ocupă cu angajarea personalului (II 1). 2. Categorie de lucrători din cadrul unei întreprinderi sau instituţii care îndeplinesc o muncă cu acelaşi specific. – Din lat. personalis, germ. personell, personal, it. personale, fr. personnel. Personalimpersonal PERSONÁL adj., adv., s. 1. adj. individual, particular, propriu, (înv.) obrăzalnic, particularistic, particularnic, partnic, personalicesc, personalnic. (Interese ~.) 2. adj. v. particular. 3. adj. individual, particular, privat, propriu. (Proprietate ~.) 4. adj. v. intim. 5. adj. v. original. 6. adv., adj. direct, nemijlocit. (Tratează ~ cu el; are relaţii ~ cu el.) 7. s. angajaţi (pl.), salariaţi (pl.), slujbaşi (pl.). (Tot ~ul unei instituţii.) 8. cadre (pl.). (Serviciul de ~.) personál adj. m., pl. personáli; f. sg. personálă, pl. personále

personal - PERSONÁL, -Ă, personali, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. Care aparţine unei anumite persoane (1), privitor la o anumită persoană, care este specific, caracteristic pentru o persoană; individual, propriu. ♢ Legături personale = legături de prietenie. Răspundere personală = răspundere care îi revine cuiva sau pe care şi-o asumă cineva individual. ♦ Original. ♦ Cu personalitate puternică, marcată. ♦ (Adverbial) Din punctul de vedere al unei persoane care vorbeşte; direct, în persoană, nemijlocit. 2. (În sintagmele) Tren personal (şi substantivat, n.) = tren de persoane, care circulă cu o viteză relativ mică şi care opreşte în toate staţiile. (Gram.) Pronume personal = pronume care desemnează diferitele persoane (1) şi care se declină schimbându-şi forma după persoană, număr şi caz. (Gram.) Mod personal = mod ale cărui forme se modifică după cele trei persoane (3). II. S.n. 1. (Colectiv) Totalitatea persoanelor (1) care lucrează într-o întreprindere, într-o instituţie, pe un vehicul de transport terestru sau aerian etc. ♦ Serviciu dintr-o întreprindere sau instituţie care se ocupă cu angajarea personalului (II 1). 2. Categorie de lucrători din cadrul unei întreprinderi sau instituţii care îndeplinesc o muncă cu acelaşi specific. – Din lat. personalis, germ. personell, personal, it. personale, fr. personnel. Personalimpersonal PERSONÁL adj., adv., s. 1. adj. individual, particular, propriu, (înv.) obrăzalnic, particularistic, particularnic, partnic, personalicesc, personalnic. (Interese ~.) 2. adj. v. particular. 3. adj. individual, particular, privat, propriu. (Proprietate ~.) 4. adj. v. intim. 5. adj. v. original. 6. adv., adj. direct, nemijlocit. (Tratează ~ cu el; are relaţii ~ cu el.) 7. s. angajaţi (pl.), salariaţi (pl.), slujbaşi (pl.). (Tot ~ul unei instituţii.) 8. cadre (pl.). (Serviciul de ~.) personál adj. m., pl. personáli; f. sg. personálă, pl. personále personál s. n., (trenuri) pl. personále

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//