Cauta un cuvant


peşte - PÉŞTE, peşti, s.m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi şi bogată în secreţii mucoase, cu membrele transformate în înotătoare şi cu respiraţie branhială; (şi la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă. ♢ Peşti zburători = specii de peşti care pot să sară din apă şi să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale. La peşte = la pescuit. ♢ Expr. Cât ai zice peşte = foarte repede. A tăcea ca peştele (sau ca un peşte) = a nu spune nici o vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă. A trăi (sau a se simţi etc.) ca peştele în apă = a trăi bine, a se simţi la largul său; a-i merge bine. A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peştele pe uscat = a duce o viaţă foarte grea; a face eforturi desperate (şi zadarnice). A fi cu borşul la foc şi cu peştele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă. Când o prinde mâţa peşte = niciodată. ♢ Compuse: peşte-auriu (sau -curcubeu, -soare) = peşte de culoare verde-gălbuie, cu pete roşii pe spate şi cu dungi albastre pe părţile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); peşte-ciocan = specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus); peşte-ferăstrău = peşte din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dinţată (Pristis pristis); peşte-lup = avat; peşte-păun = peşte mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julio); peşte-porcesc = porcuşor; peşte-de-piatră = a) fusar; b) pietrar; peşte-cu-spadă = peşte mare cu corpul în formă de fus, cu pielea fără solzi, cu capul mare şi cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuţită pe ambele muchii (Xiphias gladius); peştele-lui-Solomon = specie de peşte din familia salmonidelor (Salmo labrax); peşte-ţigănesc = a) nume generic pentru diferite specii de peşti mici; b) caracudă; c) pălămidă-de-baltă; peşte-de-mare = calcan. 2. Carne de peşte (1), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. ♢ Expr. (Fam.) Asta-i altă mâncare de peşte = asta este cu totul altceva. A fi tot o mâncare de peşte = a fi acelaşi lucru, a fi totuna. 3. (La pl. art.) Numele unei constelaţii din emisfera boreală. ♢ Zodia peştelui sau (eliptic) peştii = una din cele douăsprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc după fr. poisson) Bărbat întreţinut de o femeie. ♦ Proxenet, codoş. – Lat. piscis.

peste - PÉŞTE, peşti, s.m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi şi bogată în secreţii mucoase, cu membrele transformate în înotătoare şi cu respiraţie branhială; (şi la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă. ♢ Peşti zburători = specii de peşti care pot să sară din apă şi să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale. La peşte = la pescuit. ♢ Expr. Cât ai zice peşte = foarte repede. A tăcea ca peştele (sau ca un peşte) = a nu spune nici o vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă. A trăi (sau a se simţi etc.) ca peştele în apă = a trăi bine, a se simţi la largul său; a-i merge bine. A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peştele pe uscat = a duce o viaţă foarte grea; a face eforturi desperate (şi zadarnice). A fi cu borşul la foc şi cu peştele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă. Când o prinde mâţa peşte = niciodată. ♢ Compuse: peşte-auriu (sau -curcubeu, -soare) = peşte de culoare verde-gălbuie, cu pete roşii pe spate şi cu dungi albastre pe părţile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); peşte-ciocan = specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus); peşte-ferăstrău = peşte din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dinţată (Pristis pristis); peşte-lup = avat; peşte-păun = peşte mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julio); peşte-porcesc = porcuşor; peşte-de-piatră = a) fusar; b) pietrar; peşte-cu-spadă = peşte mare cu corpul în formă de fus, cu pielea fără solzi, cu capul mare şi cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuţită pe ambele muchii (Xiphias gladius); peştele-lui-Solomon = specie de peşte din familia salmonidelor (Salmo labrax); peşte-ţigănesc = a) nume generic pentru diferite specii de peşti mici; b) caracudă; c) pălămidă-de-baltă; peşte-de-mare = calcan. 2. Carne de peşte (1), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. ♢ Expr. (Fam.) Asta-i altă mâncare de peşte = asta este cu totul altceva. A fi tot o mâncare de peşte = a fi acelaşi lucru, a fi totuna. 3. (La pl. art.) Numele unei constelaţii din emisfera boreală. ♢ Zodia peştelui sau (eliptic) peştii = una din cele douăsprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc după fr. poisson) Bărbat întreţinut de o femeie. ♦ Proxenet, codoş. – Lat. piscis. PÉSTE prep. (Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune) I. (Introduce complemente circumstanţiale de loc) 1. (In legătură cu verbe de mişcare, arată că un obiect se aşază, se aplică sau cade deasupra altuia) Ploaia cade peste noi. ♢ (Mişcarea are direcţia orizontală) Părul se împrăştie peste pernă. 2. (În legătură cu substantive care arată suprafaţa, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. Alerga peste câmpuri. ♢ Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. ♦ De jur împrejur. Încinsă peste brâu cu un cordon. 3. Deasupra. Se apleacă peste el. 4. Pe deasupra; dincolo de... Sare peste gard. II. (Introduce complemente circumstanţiale de timp) 1. (În legătură cu substantive însoţite de numerale, adverbe sau pronume şi adjective nehotărâte) După... Peste un ceas. 2. (În legătură cu substantive care exprimă noţiuni de timp durative) În timpul, în cursul. Peste zi lucrează. 3. Mai mult decât... A întârziat peste două ceasuri. III. (Introduce complemente circumstaţiale de mod) 1. (Aşezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ) Pune întrebări peste întrebări. 2. (În legătură cu numerale, arată depăşirea unei cantităţi) Mai mult decât. Peste o mie de oameni. ♢ Loc. adv. Peste puterea (sau puterile) cuiva = depăşind puterile, posibilităţile cuiva, foarte greu. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra. S-a făcut stăpână peste toate. – Pre (= pe) + spre.

peşte - PÉŞTE, peşti, s.m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi şi bogată în secreţii mucoase, cu membrele transformate în înotătoare şi cu respiraţie branhială; (şi la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă. ♢ Peşti zburători = specii de peşti care pot să sară din apă şi să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale. La peşte = la pescuit. ♢ Expr. Cât ai zice peşte = foarte repede. A tăcea ca peştele (sau ca un peşte) = a nu spune nici o vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă. A trăi (sau a se simţi etc.) ca peştele în apă = a trăi bine, a se simţi la largul său; a-i merge bine. A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peştele pe uscat = a duce o viaţă foarte grea; a face eforturi desperate (şi zadarnice). A fi cu borşul la foc şi cu peştele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă. Când o prinde mâţa peşte = niciodată. ♢ Compuse: peşte-auriu (sau -curcubeu, -soare) = peşte de culoare verde-gălbuie, cu pete roşii pe spate şi cu dungi albastre pe părţile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); peşte-ciocan = specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus); peşte-ferăstrău = peşte din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dinţată (Pristis pristis); peşte-lup = avat; peşte-păun = peşte mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julio); peşte-porcesc = porcuşor; peşte-de-piatră = a) fusar; b) pietrar; peşte-cu-spadă = peşte mare cu corpul în formă de fus, cu pielea fără solzi, cu capul mare şi cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuţită pe ambele muchii (Xiphias gladius); peştele-lui-Solomon = specie de peşte din familia salmonidelor (Salmo labrax); peşte-ţigănesc = a) nume generic pentru diferite specii de peşti mici; b) caracudă; c) pălămidă-de-baltă; peşte-de-mare = calcan. 2. Carne de peşte (1), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. ♢ Expr. (Fam.) Asta-i altă mâncare de peşte = asta este cu totul altceva. A fi tot o mâncare de peşte = a fi acelaşi lucru, a fi totuna. 3. (La pl. art.) Numele unei constelaţii din emisfera boreală. ♢ Zodia peştelui sau (eliptic) peştii = una din cele douăsprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc după fr. poisson) Bărbat întreţinut de o femeie. ♦ Proxenet, codoş. – Lat. piscis. PÉSTE prep. (Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune) I. (Introduce complemente circumstanţiale de loc) 1. (In legătură cu verbe de mişcare, arată că un obiect se aşază, se aplică sau cade deasupra altuia) Ploaia cade peste noi. ♢ (Mişcarea are direcţia orizontală) Părul se împrăştie peste pernă. 2. (În legătură cu substantive care arată suprafaţa, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. Alerga peste câmpuri. ♢ Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. ♦ De jur împrejur. Încinsă peste brâu cu un cordon. 3. Deasupra. Se apleacă peste el. 4. Pe deasupra; dincolo de... Sare peste gard. II. (Introduce complemente circumstanţiale de timp) 1. (În legătură cu substantive însoţite de numerale, adverbe sau pronume şi adjective nehotărâte) După... Peste un ceas. 2. (În legătură cu substantive care exprimă noţiuni de timp durative) În timpul, în cursul. Peste zi lucrează. 3. Mai mult decât... A întârziat peste două ceasuri. III. (Introduce complemente circumstaţiale de mod) 1. (Aşezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ) Pune întrebări peste întrebări. 2. (În legătură cu numerale, arată depăşirea unei cantităţi) Mai mult decât. Peste o mie de oameni. ♢ Loc. adv. Peste puterea (sau puterile) cuiva = depăşind puterile, posibilităţile cuiva, foarte greu. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra. S-a făcut stăpână peste toate. – Pre (= pe) + spre. PÉŞTE s. v. codoş, mijlocitor, ofidian, proxenet, şarpe.

peşte - PÉŞTE, peşti, s.m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi şi bogată în secreţii mucoase, cu membrele transformate în înotătoare şi cu respiraţie branhială; (şi la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă. ♢ Peşti zburători = specii de peşti care pot să sară din apă şi să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale. La peşte = la pescuit. ♢ Expr. Cât ai zice peşte = foarte repede. A tăcea ca peştele (sau ca un peşte) = a nu spune nici o vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă. A trăi (sau a se simţi etc.) ca peştele în apă = a trăi bine, a se simţi la largul său; a-i merge bine. A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peştele pe uscat = a duce o viaţă foarte grea; a face eforturi desperate (şi zadarnice). A fi cu borşul la foc şi cu peştele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă. Când o prinde mâţa peşte = niciodată. ♢ Compuse: peşte-auriu (sau -curcubeu, -soare) = peşte de culoare verde-gălbuie, cu pete roşii pe spate şi cu dungi albastre pe părţile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); peşte-ciocan = specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus); peşte-ferăstrău = peşte din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dinţată (Pristis pristis); peşte-lup = avat; peşte-păun = peşte mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julio); peşte-porcesc = porcuşor; peşte-de-piatră = a) fusar; b) pietrar; peşte-cu-spadă = peşte mare cu corpul în formă de fus, cu pielea fără solzi, cu capul mare şi cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuţită pe ambele muchii (Xiphias gladius); peştele-lui-Solomon = specie de peşte din familia salmonidelor (Salmo labrax); peşte-ţigănesc = a) nume generic pentru diferite specii de peşti mici; b) caracudă; c) pălămidă-de-baltă; peşte-de-mare = calcan. 2. Carne de peşte (1), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. ♢ Expr. (Fam.) Asta-i altă mâncare de peşte = asta este cu totul altceva. A fi tot o mâncare de peşte = a fi acelaşi lucru, a fi totuna. 3. (La pl. art.) Numele unei constelaţii din emisfera boreală. ♢ Zodia peştelui sau (eliptic) peştii = una din cele douăsprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc după fr. poisson) Bărbat întreţinut de o femeie. ♦ Proxenet, codoş. – Lat. piscis. PÉSTE prep. (Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune) I. (Introduce complemente circumstanţiale de loc) 1. (In legătură cu verbe de mişcare, arată că un obiect se aşază, se aplică sau cade deasupra altuia) Ploaia cade peste noi. ♢ (Mişcarea are direcţia orizontală) Părul se împrăştie peste pernă. 2. (În legătură cu substantive care arată suprafaţa, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. Alerga peste câmpuri. ♢ Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. ♦ De jur împrejur. Încinsă peste brâu cu un cordon. 3. Deasupra. Se apleacă peste el. 4. Pe deasupra; dincolo de... Sare peste gard. II. (Introduce complemente circumstanţiale de timp) 1. (În legătură cu substantive însoţite de numerale, adverbe sau pronume şi adjective nehotărâte) După... Peste un ceas. 2. (În legătură cu substantive care exprimă noţiuni de timp durative) În timpul, în cursul. Peste zi lucrează. 3. Mai mult decât... A întârziat peste două ceasuri. III. (Introduce complemente circumstaţiale de mod) 1. (Aşezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ) Pune întrebări peste întrebări. 2. (În legătură cu numerale, arată depăşirea unei cantităţi) Mai mult decât. Peste o mie de oameni. ♢ Loc. adv. Peste puterea (sau puterile) cuiva = depăşind puterile, posibilităţile cuiva, foarte greu. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra. S-a făcut stăpână peste toate. – Pre (= pe) + spre. PÉŞTE s. v. codoş, mijlocitor, ofidian, proxenet, şarpe. PÉŞTE s. peşte-auriu (Eupomotis gibbosus) = peşte-curcubeu, peşte-soare, (reg.) sorete, biban american, biban-soare; peşte-curcubeu v. peşte-auriu; peştele-spadă (Xiphias gladius) = (reg.) peşte-cu-suliţă; peşte-soare v. peşte-auriu.

peste - PÉŞTE, peşti, s.m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi şi bogată în secreţii mucoase, cu membrele transformate în înotătoare şi cu respiraţie branhială; (şi la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă. ♢ Peşti zburători = specii de peşti care pot să sară din apă şi să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale. La peşte = la pescuit. ♢ Expr. Cât ai zice peşte = foarte repede. A tăcea ca peştele (sau ca un peşte) = a nu spune nici o vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă. A trăi (sau a se simţi etc.) ca peştele în apă = a trăi bine, a se simţi la largul său; a-i merge bine. A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peştele pe uscat = a duce o viaţă foarte grea; a face eforturi desperate (şi zadarnice). A fi cu borşul la foc şi cu peştele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă. Când o prinde mâţa peşte = niciodată. ♢ Compuse: peşte-auriu (sau -curcubeu, -soare) = peşte de culoare verde-gălbuie, cu pete roşii pe spate şi cu dungi albastre pe părţile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); peşte-ciocan = specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus); peşte-ferăstrău = peşte din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dinţată (Pristis pristis); peşte-lup = avat; peşte-păun = peşte mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julio); peşte-porcesc = porcuşor; peşte-de-piatră = a) fusar; b) pietrar; peşte-cu-spadă = peşte mare cu corpul în formă de fus, cu pielea fără solzi, cu capul mare şi cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuţită pe ambele muchii (Xiphias gladius); peştele-lui-Solomon = specie de peşte din familia salmonidelor (Salmo labrax); peşte-ţigănesc = a) nume generic pentru diferite specii de peşti mici; b) caracudă; c) pălămidă-de-baltă; peşte-de-mare = calcan. 2. Carne de peşte (1), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. ♢ Expr. (Fam.) Asta-i altă mâncare de peşte = asta este cu totul altceva. A fi tot o mâncare de peşte = a fi acelaşi lucru, a fi totuna. 3. (La pl. art.) Numele unei constelaţii din emisfera boreală. ♢ Zodia peştelui sau (eliptic) peştii = una din cele douăsprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc după fr. poisson) Bărbat întreţinut de o femeie. ♦ Proxenet, codoş. – Lat. piscis. PÉSTE prep. (Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune) I. (Introduce complemente circumstanţiale de loc) 1. (In legătură cu verbe de mişcare, arată că un obiect se aşază, se aplică sau cade deasupra altuia) Ploaia cade peste noi. ♢ (Mişcarea are direcţia orizontală) Părul se împrăştie peste pernă. 2. (În legătură cu substantive care arată suprafaţa, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. Alerga peste câmpuri. ♢ Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. ♦ De jur împrejur. Încinsă peste brâu cu un cordon. 3. Deasupra. Se apleacă peste el. 4. Pe deasupra; dincolo de... Sare peste gard. II. (Introduce complemente circumstanţiale de timp) 1. (În legătură cu substantive însoţite de numerale, adverbe sau pronume şi adjective nehotărâte) După... Peste un ceas. 2. (În legătură cu substantive care exprimă noţiuni de timp durative) În timpul, în cursul. Peste zi lucrează. 3. Mai mult decât... A întârziat peste două ceasuri. III. (Introduce complemente circumstaţiale de mod) 1. (Aşezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ) Pune întrebări peste întrebări. 2. (În legătură cu numerale, arată depăşirea unei cantităţi) Mai mult decât. Peste o mie de oameni. ♢ Loc. adv. Peste puterea (sau puterile) cuiva = depăşind puterile, posibilităţile cuiva, foarte greu. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra. S-a făcut stăpână peste toate. – Pre (= pe) + spre. PÉŞTE s. v. codoş, mijlocitor, ofidian, proxenet, şarpe. PÉŞTE s. peşte-auriu (Eupomotis gibbosus) = peşte-curcubeu, peşte-soare, (reg.) sorete, biban american, biban-soare; peşte-curcubeu v. peşte-auriu; peştele-spadă (Xiphias gladius) = (reg.) peşte-cu-suliţă; peşte-soare v. peşte-auriu. PÉSTE prep. 1. (local) pe. (Cade ploaia ~ noi.) 2. (local) asupra, deasupra. (Se apleacă ~ el.) 3. (local) deasupra, pe. (~ masă era pusă muşamaua.) 4. (local) (slavonism înv.) prez. (Judeţele de ~ Olt.) 5. (temporal) după. (Vine ~ un ceas.)

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//