Cauta un cuvant


potrivit - POTRIVÍT1 s.n. Potrivire; aranjare, aşezare. – V. potrivi.

potrivit - POTRIVÍT1 s.n. Potrivire; aranjare, aşezare. – V. potrivi. POTRIVÍT2, -Ă, potriviţi, -te, adj. 1. Care are însuşiri comune cu altcineva sau cu altceva, care se armonizează cu cineva sau cu ceva; asemenea. 2. Corespunzător (scopului urmărit), adecvat, nimerit. ♦ (Adverbial) Conform cu..., în concordanţă cu..., în raport cu... ♦ Bine ales; indicat. 3. Aranjat, aşezat; întocmit, meşteşugit. ♢ Cheie potrivită = cheie de care se serveşte cineva pentru a deschide broasca unei uşi, a unei cutii etc. străine; cheie falsă. 4. Moderat, temperat; de mijloc; acceptabil. La o depărtare potrivită. – V. potrivi.

potrivit - POTRIVÍT1 s.n. Potrivire; aranjare, aşezare. – V. potrivi. POTRIVÍT2, -Ă, potriviţi, -te, adj. 1. Care are însuşiri comune cu altcineva sau cu altceva, care se armonizează cu cineva sau cu ceva; asemenea. 2. Corespunzător (scopului urmărit), adecvat, nimerit. ♦ (Adverbial) Conform cu..., în concordanţă cu..., în raport cu... ♦ Bine ales; indicat. 3. Aranjat, aşezat; întocmit, meşteşugit. ♢ Cheie potrivită = cheie de care se serveşte cineva pentru a deschide broasca unei uşi, a unei cutii etc. străine; cheie falsă. 4. Moderat, temperat; de mijloc; acceptabil. La o depărtare potrivită. – V. potrivi. Potrivitnepotrivit

potrivit - POTRIVÍT1 s.n. Potrivire; aranjare, aşezare. – V. potrivi. POTRIVÍT2, -Ă, potriviţi, -te, adj. 1. Care are însuşiri comune cu altcineva sau cu altceva, care se armonizează cu cineva sau cu ceva; asemenea. 2. Corespunzător (scopului urmărit), adecvat, nimerit. ♦ (Adverbial) Conform cu..., în concordanţă cu..., în raport cu... ♦ Bine ales; indicat. 3. Aranjat, aşezat; întocmit, meşteşugit. ♢ Cheie potrivită = cheie de care se serveşte cineva pentru a deschide broasca unei uşi, a unei cutii etc. străine; cheie falsă. 4. Moderat, temperat; de mijloc; acceptabil. La o depărtare potrivită. – V. potrivi. Potrivitnepotrivit POTRIVÍT adj., adv. 1. adj. v. mijlociu. 2. adj. v. convenabil. 3. adj. v. blând. 4. adj. v. armonios. 5. adj. v. nimerit. 6. adv. v. recomandabil. 7. adv. v. conform. 8. adj. v. propriu. 9. adj. v. binevenit. 10. adj. v. favorabil. 11. adj. v. apt. 12. adj. v. mediocru.

potrivit - POTRIVÍT1 s.n. Potrivire; aranjare, aşezare. – V. potrivi. POTRIVÍT2, -Ă, potriviţi, -te, adj. 1. Care are însuşiri comune cu altcineva sau cu altceva, care se armonizează cu cineva sau cu ceva; asemenea. 2. Corespunzător (scopului urmărit), adecvat, nimerit. ♦ (Adverbial) Conform cu..., în concordanţă cu..., în raport cu... ♦ Bine ales; indicat. 3. Aranjat, aşezat; întocmit, meşteşugit. ♢ Cheie potrivită = cheie de care se serveşte cineva pentru a deschide broasca unei uşi, a unei cutii etc. străine; cheie falsă. 4. Moderat, temperat; de mijloc; acceptabil. La o depărtare potrivită. – V. potrivi. Potrivitnepotrivit POTRIVÍT adj., adv. 1. adj. v. mijlociu. 2. adj. v. convenabil. 3. adj. v. blând. 4. adj. v. armonios. 5. adj. v. nimerit. 6. adv. v. recomandabil. 7. adv. v. conform. 8. adj. v. propriu. 9. adj. v. binevenit. 10. adj. v. favorabil. 11. adj. v. apt. 12. adj. v. mediocru. potrivít s. n. (sil. -tri-)

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//