Cauta un cuvant


//
precizie - PRECÍZIE, precizii, s.f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a determina sau de a indica precis; exactitate. ♢ Loc. adj. De precizie = (despre aparate de măsură) foarte exact. ♦ Eroare maximă care se admite la efectuarea unui calcul, a unei măsurări, a unui produs. 2. (Rar, la pl.; în forma preciziune) Lămurire, informaţie precisă; precizare. Aşteptăm noi preciziuni. [Var.: preciziúne s.f.] – Din fr. précision, lat. praecisio, -onis.

precizie - PRECÍZIE, precizii, s.f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a determina sau de a indica precis; exactitate. ♢ Loc. adj. De precizie = (despre aparate de măsură) foarte exact. ♦ Eroare maximă care se admite la efectuarea unui calcul, a unei măsurări, a unui produs. 2. (Rar, la pl.; în forma preciziune) Lămurire, informaţie precisă; precizare. Aşteptăm noi preciziuni. [Var.: preciziúne s.f.] – Din fr. précision, lat. praecisio, -onis. Precizie ≠ confuzie, imprecizie

precizie - PRECÍZIE, precizii, s.f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a determina sau de a indica precis; exactitate. ♢ Loc. adj. De precizie = (despre aparate de măsură) foarte exact. ♦ Eroare maximă care se admite la efectuarea unui calcul, a unei măsurări, a unui produs. 2. (Rar, la pl.; în forma preciziune) Lămurire, informaţie precisă; precizare. Aşteptăm noi preciziuni. [Var.: preciziúne s.f.] – Din fr. précision, lat. praecisio, -onis. Precizie ≠ confuzie, imprecizie PRECÍZIE s. 1. v. exactitate. 2. siguranţă. (Dove-deşte o mare ~ în probele de tir.) 3. v. rigoare. 4. exactitate, (livr.) acurateţe. (~ în executarea unui lucru.)

precizie - PRECÍZIE, precizii, s.f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a determina sau de a indica precis; exactitate. ♢ Loc. adj. De precizie = (despre aparate de măsură) foarte exact. ♦ Eroare maximă care se admite la efectuarea unui calcul, a unei măsurări, a unui produs. 2. (Rar, la pl.; în forma preciziune) Lămurire, informaţie precisă; precizare. Aşteptăm noi preciziuni. [Var.: preciziúne s.f.] – Din fr. précision, lat. praecisio, -onis. Precizie ≠ confuzie, imprecizie PRECÍZIE s. 1. v. exactitate. 2. siguranţă. (Dove-deşte o mare ~ în probele de tir.) 3. v. rigoare. 4. exactitate, (livr.) acurateţe. (~ în executarea unui lucru.) precízie (exactitate) s. f. (sil. -zi-e), art. precízia (sil. -zi-a), g.-d. art. precíziei; pl. precízii

precizie - PRECÍZIE, precizii, s.f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a determina sau de a indica precis; exactitate. ♢ Loc. adj. De precizie = (despre aparate de măsură) foarte exact. ♦ Eroare maximă care se admite la efectuarea unui calcul, a unei măsurări, a unui produs. 2. (Rar, la pl.; în forma preciziune) Lămurire, informaţie precisă; precizare. Aşteptăm noi preciziuni. [Var.: preciziúne s.f.] – Din fr. précision, lat. praecisio, -onis. Precizie ≠ confuzie, imprecizie PRECÍZIE s. 1. v. exactitate. 2. siguranţă. (Dove-deşte o mare ~ în probele de tir.) 3. v. rigoare. 4. exactitate, (livr.) acurateţe. (~ în executarea unui lucru.) precízie (exactitate) s. f. (sil. -zi-e), art. precízia (sil. -zi-a), g.-d. art. precíziei; pl. precízii PRECÍZI//E ~i f. Caracter precis. ♢ De (mare) ~ care lucrează cu (mare) exactitate. [G.-D. preciziei; Sil. -zi-e] /
//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici

//