Cauta un cuvant


proces - PROCÉS, procese, s.n. 1. Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului; acţiune judecătorească; totalitatea actelor, documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. ♢ Expr. A face (sau a intenta) cuiva proces = a chema pe cineva în faţa instanţelor de judecată, a da pe cineva în judecată. A face procesul (cuiva sau a ceva) = a critica, a ataca (pe cineva sau ceva). A-i face cuiva proces de intenţie = a învinui pe cineva de intenţii reprobabile pe care nu poţi dovedi că le-a avut. A-şi face proces(e) de conştiinţă = a regreta, a-şi reproşa anumite atitudini sau acţiuni. ♦ Proces-verbal = înscris (cu caracter oficial) în care se consemnează un fapt de natură juridică; act cu caracter oficial în care se redau pe scurt discuţiile şi hotărârile unei adunări constituite. 2. Succesiune de operaţii, de stări sau de fenomene prin care se efectuează o lucrare, se produce o transformare; evoluţie, dezvoltare, desfăşurare; acţiune. ♢ Proces de producţie = a) (în teoria marxistă) proces social în cadrul căruia oamenii intră în relaţii reciproce determinate şi acţionează asupra obiectivului muncii pentru a crea bunuri materiale; b) proces de fabricaţie; Proces de fabricaţie = totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime şi a semifabricatelor în produse finite. 3. Maladie (a unui organ sau a întregului organism) în evoluţie (sau în regres). [Pl. şi: (înv) procesuri] – Var.: (înv) proţés s.n.] – Din it. processo, fr. procès, lat. processus.

proces - PROCÉS, procese, s.n. 1. Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului; acţiune judecătorească; totalitatea actelor, documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. ♢ Expr. A face (sau a intenta) cuiva proces = a chema pe cineva în faţa instanţelor de judecată, a da pe cineva în judecată. A face procesul (cuiva sau a ceva) = a critica, a ataca (pe cineva sau ceva). A-i face cuiva proces de intenţie = a învinui pe cineva de intenţii reprobabile pe care nu poţi dovedi că le-a avut. A-şi face proces(e) de conştiinţă = a regreta, a-şi reproşa anumite atitudini sau acţiuni. ♦ Proces-verbal = înscris (cu caracter oficial) în care se consemnează un fapt de natură juridică; act cu caracter oficial în care se redau pe scurt discuţiile şi hotărârile unei adunări constituite. 2. Succesiune de operaţii, de stări sau de fenomene prin care se efectuează o lucrare, se produce o transformare; evoluţie, dezvoltare, desfăşurare; acţiune. ♢ Proces de producţie = a) (în teoria marxistă) proces social în cadrul căruia oamenii intră în relaţii reciproce determinate şi acţionează asupra obiectivului muncii pentru a crea bunuri materiale; b) proces de fabricaţie; Proces de fabricaţie = totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime şi a semifabricatelor în produse finite. 3. Maladie (a unui organ sau a întregului organism) în evoluţie (sau în regres). [Pl. şi: (înv) procesuri] – Var.: (înv) proţés s.n.] – Din it. processo, fr. procès, lat. processus. PROCÉS s. v. decizie, hotărâre, opinie, părere, punct de vedere, sentinţă, verdict.

proces - PROCÉS, procese, s.n. 1. Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului; acţiune judecătorească; totalitatea actelor, documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. ♢ Expr. A face (sau a intenta) cuiva proces = a chema pe cineva în faţa instanţelor de judecată, a da pe cineva în judecată. A face procesul (cuiva sau a ceva) = a critica, a ataca (pe cineva sau ceva). A-i face cuiva proces de intenţie = a învinui pe cineva de intenţii reprobabile pe care nu poţi dovedi că le-a avut. A-şi face proces(e) de conştiinţă = a regreta, a-şi reproşa anumite atitudini sau acţiuni. ♦ Proces-verbal = înscris (cu caracter oficial) în care se consemnează un fapt de natură juridică; act cu caracter oficial în care se redau pe scurt discuţiile şi hotărârile unei adunări constituite. 2. Succesiune de operaţii, de stări sau de fenomene prin care se efectuează o lucrare, se produce o transformare; evoluţie, dezvoltare, desfăşurare; acţiune. ♢ Proces de producţie = a) (în teoria marxistă) proces social în cadrul căruia oamenii intră în relaţii reciproce determinate şi acţionează asupra obiectivului muncii pentru a crea bunuri materiale; b) proces de fabricaţie; Proces de fabricaţie = totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime şi a semifabricatelor în produse finite. 3. Maladie (a unui organ sau a întregului organism) în evoluţie (sau în regres). [Pl. şi: (înv) procesuri] – Var.: (înv) proţés s.n.] – Din it. processo, fr. procès, lat. processus. PROCÉS s. v. decizie, hotărâre, opinie, părere, punct de vedere, sentinţă, verdict. PROCÉS s. 1. (JUR.) acţiune, cauză, judecată, (livr.) speţă, (înv. şi pop.) price, (pop.) dreptăte, lege, pricină, (reg.) pâră, (prin Transilv.) tărghelaş, (înv.) divan, judeţ, prigonire, sud, (înv., în Mold.) delă. (Mâine are loc ~ul de partaj.) 2. fenomen. (~ fizic, chimic, biologic.) 3. (BIOL.) proces metabolic v. metabolism.

proces - PROCÉS, procese, s.n. 1. Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului; acţiune judecătorească; totalitatea actelor, documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. ♢ Expr. A face (sau a intenta) cuiva proces = a chema pe cineva în faţa instanţelor de judecată, a da pe cineva în judecată. A face procesul (cuiva sau a ceva) = a critica, a ataca (pe cineva sau ceva). A-i face cuiva proces de intenţie = a învinui pe cineva de intenţii reprobabile pe care nu poţi dovedi că le-a avut. A-şi face proces(e) de conştiinţă = a regreta, a-şi reproşa anumite atitudini sau acţiuni. ♦ Proces-verbal = înscris (cu caracter oficial) în care se consemnează un fapt de natură juridică; act cu caracter oficial în care se redau pe scurt discuţiile şi hotărârile unei adunări constituite. 2. Succesiune de operaţii, de stări sau de fenomene prin care se efectuează o lucrare, se produce o transformare; evoluţie, dezvoltare, desfăşurare; acţiune. ♢ Proces de producţie = a) (în teoria marxistă) proces social în cadrul căruia oamenii intră în relaţii reciproce determinate şi acţionează asupra obiectivului muncii pentru a crea bunuri materiale; b) proces de fabricaţie; Proces de fabricaţie = totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime şi a semifabricatelor în produse finite. 3. Maladie (a unui organ sau a întregului organism) în evoluţie (sau în regres). [Pl. şi: (înv) procesuri] – Var.: (înv) proţés s.n.] – Din it. processo, fr. procès, lat. processus. PROCÉS s. v. decizie, hotărâre, opinie, părere, punct de vedere, sentinţă, verdict. PROCÉS s. 1. (JUR.) acţiune, cauză, judecată, (livr.) speţă, (înv. şi pop.) price, (pop.) dreptăte, lege, pricină, (reg.) pâră, (prin Transilv.) tărghelaş, (înv.) divan, judeţ, prigonire, sud, (înv., în Mold.) delă. (Mâine are loc ~ul de partaj.) 2. fenomen. (~ fizic, chimic, biologic.) 3. (BIOL.) proces metabolic v. metabolism. procés s. n., pl. procése

proces - PROCÉS, procese, s.n. 1. Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului; acţiune judecătorească; totalitatea actelor, documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. ♢ Expr. A face (sau a intenta) cuiva proces = a chema pe cineva în faţa instanţelor de judecată, a da pe cineva în judecată. A face procesul (cuiva sau a ceva) = a critica, a ataca (pe cineva sau ceva). A-i face cuiva proces de intenţie = a învinui pe cineva de intenţii reprobabile pe care nu poţi dovedi că le-a avut. A-şi face proces(e) de conştiinţă = a regreta, a-şi reproşa anumite atitudini sau acţiuni. ♦ Proces-verbal = înscris (cu caracter oficial) în care se consemnează un fapt de natură juridică; act cu caracter oficial în care se redau pe scurt discuţiile şi hotărârile unei adunări constituite. 2. Succesiune de operaţii, de stări sau de fenomene prin care se efectuează o lucrare, se produce o transformare; evoluţie, dezvoltare, desfăşurare; acţiune. ♢ Proces de producţie = a) (în teoria marxistă) proces social în cadrul căruia oamenii intră în relaţii reciproce determinate şi acţionează asupra obiectivului muncii pentru a crea bunuri materiale; b) proces de fabricaţie; Proces de fabricaţie = totalitatea procedeelor folosite pentru transformarea materiilor prime şi a semifabricatelor în produse finite. 3. Maladie (a unui organ sau a întregului organism) în evoluţie (sau în regres). [Pl. şi: (înv) procesuri] – Var.: (înv) proţés s.n.] – Din it. processo, fr. procès, lat. processus. PROCÉS s. v. decizie, hotărâre, opinie, părere, punct de vedere, sentinţă, verdict. PROCÉS s. 1. (JUR.) acţiune, cauză, judecată, (livr.) speţă, (înv. şi pop.) price, (pop.) dreptăte, lege, pricină, (reg.) pâră, (prin Transilv.) tărghelaş, (înv.) divan, judeţ, prigonire, sud, (înv., în Mold.) delă. (Mâine are loc ~ul de partaj.) 2. fenomen. (~ fizic, chimic, biologic.) 3. (BIOL.) proces metabolic v. metabolism. procés s. n., pl. procése PROCÉS ~e n. 1) Desfăşurare în timp a unui eveniment sau a unui fenomen. 2) Succesiune de acţiuni sau de operaţii prin care se realizează o lucrare. ♢ ~-verbal document în care este notat pe scurt conţinutul discuţiilor desfăşurate şi a hotărârilor adoptate la o adunare sau şedinţă ori prin care se consemnează o constatare, un acord etc. 3) jur. Acţiune pentru care cineva apare în faţa judecăţii; cauză. /processus

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//