Cauta un cuvant


redacta - REDACTÁ, redactez, vb. I. Tranz. 1. A compune, a formula în scris, a scrie, a întocmi (un studiu, un act etc.). 2. A asigura (la un ziar, la o editură etc.) finisarea, în conţinut şi formă, a unor manuscrise primite de la autori şi destinate publicării. – Din fr. rédiger, lat. redigere (după redacţie, redactor).

redacta - REDACTÁ, redactez, vb. I. Tranz. 1. A compune, a formula în scris, a scrie, a întocmi (un studiu, un act etc.). 2. A asigura (la un ziar, la o editură etc.) finisarea, în conţinut şi formă, a unor manuscrise primite de la autori şi destinate publicării. – Din fr. rédiger, lat. redigere (după redacţie, redactor). REDACTÁ vb. 1. a alcătui, a compune, a concepe, a elabora, a face, a formula, a întocmi. (El a ~ raportul.) 2. v. dresa. 3. v. crea.

redacta - REDACTÁ, redactez, vb. I. Tranz. 1. A compune, a formula în scris, a scrie, a întocmi (un studiu, un act etc.). 2. A asigura (la un ziar, la o editură etc.) finisarea, în conţinut şi formă, a unor manuscrise primite de la autori şi destinate publicării. – Din fr. rédiger, lat. redigere (după redacţie, redactor). REDACTÁ vb. 1. a alcătui, a compune, a concepe, a elabora, a face, a formula, a întocmi. (El a ~ raportul.) 2. v. dresa. 3. v. crea. redactá vb., ind. prez. 1 sg. redactéz, 3 sg. şi pl. redacteáză

redacta - REDACTÁ, redactez, vb. I. Tranz. 1. A compune, a formula în scris, a scrie, a întocmi (un studiu, un act etc.). 2. A asigura (la un ziar, la o editură etc.) finisarea, în conţinut şi formă, a unor manuscrise primite de la autori şi destinate publicării. – Din fr. rédiger, lat. redigere (după redacţie, redactor). REDACTÁ vb. 1. a alcătui, a compune, a concepe, a elabora, a face, a formula, a întocmi. (El a ~ raportul.) 2. v. dresa. 3. v. crea. redactá vb., ind. prez. 1 sg. redactéz, 3 sg. şi pl. redacteáză A REDACT//Á ~éz tranz. 1) (manuscrise) A finisa sub aspectul formei şi al conţinutului conform unor cerinţe speciale. El ~at raportul. 2) livr. (studii, documente, scrieri etc.) A formula în scris; a scrie. /Din redactor

redacta - REDACTÁ, redactez, vb. I. Tranz. 1. A compune, a formula în scris, a scrie, a întocmi (un studiu, un act etc.). 2. A asigura (la un ziar, la o editură etc.) finisarea, în conţinut şi formă, a unor manuscrise primite de la autori şi destinate publicării. – Din fr. rédiger, lat. redigere (după redacţie, redactor). REDACTÁ vb. 1. a alcătui, a compune, a concepe, a elabora, a face, a formula, a întocmi. (El a ~ raportul.) 2. v. dresa. 3. v. crea. redactá vb., ind. prez. 1 sg. redactéz, 3 sg. şi pl. redacteáză A REDACT//Á ~éz tranz. 1) (manuscrise) A finisa sub aspectul formei şi al conţinutului conform unor cerinţe speciale. El ~at raportul. 2) livr. (studii, documente, scrieri etc.) A formula în scris; a scrie. /Din redactor REDACTÁ vb. I. tr. 1. A compune, a formula în scris (un act, un studiu etc.). 2. A îndruma şi a organiza conţinutul unei publicaţii (periodice). [< redactor, cf. lat. redactum, fr. rédaction].

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//