scoate - SCOÁTE, scot, vb. III. Tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr-o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr-un spaţiu, dintr-un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ Expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba, războiul. ♦ A elibera dintr-o strânsoare; a degaja. 3. A pune la vedere; a da la iveală, a înfăţişa, a expune. ♢ Expr. A scoate la vânzare (sau la mezat, la licitaţie) = a pune în vânzare (sau la mezat, la licitaţie). A scoate la iveală (sau în vileag) = a face cunoscut; a dezvălui. 4. A(-şi) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte, de podoabă etc. ♢ Expr. Pe unde scot (sau scoţi etc.) cămaşa? = cum aş (sau ai etc.) putea să scap (ori să scapi etc.) din încurcătura sau necazul în care mă aflu (sau te afli etc.)? ♦ A elibera din ham sau din jug un animal de tracţiune. 5. A trage afară cu forţa; a smulge, a extrage, a extirpa. I-a scos o măsea. ♢ Expr. A scoate (cuiva) sufletul = a necăji, a supăra foarte tare (pe cineva). A-şi scoate sufletul = a se obosi prea mult, a pune (prea) mult suflet, a se extenua. A-i scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai făcut; a reproşa (ceva cuiva). A-şi scoate ochii unul altuia = a se certa; a se bate; a-şi imputa, a-şi reproşa. ♦ Fig. A obţine, a căpăta (cu greutate). 6. A izgoni, a alunga, a da pe cineva afară dintr-un anumit loc. ♦ A face să iasă în calea sau în întâmpinarea cuiva. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) în lume = a conduce (pe cineva) la o petrecere, la un spectacol, a face (pe cineva) să cunoască societatea. 7. A îndepărta pe cineva dintr-o funcţie, a da afară. ♦ A elimina dintr-o serie, dintr-o listă, dintr-un şir. ♢ Expr. A scoate din circuit = a) a face să nu mai funcţioneze, întrerupând legăturile cu circuitul; b) a retrage din circulaţie. A scoate corecturile = a îndrepta greşelile indicate în corecturile unui text pregătit pentru tipar. 8. A face pe cineva să iasă dintr-o anumită stare, a schimba starea cuiva. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) din viaţă (sau dintre cei vii) = a omorî (pe cineva). A nu mai scoate (pe cineva) din... = a nu mai înceta de a numi (pe cineva) cu un nume, cu o poreclă, cu un calificativ (injurios). A scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) mari necazuri, a sâcâi mereu (pe cineva). ♦ A convoca, a aduna; a mobiliza (pentru o acţiune). 9. A conduce pe călători într-un anumit loc; a duce până într-un loc. O potecă i-a scos din pădure. ♢ Expr. A o scoate la capăt = a termina ceva cu succes, a izbuti, a reuşi. A scoate (pe cineva) la covrigi = a ruina sau a păgubi (pe cineva). 10. A scăpa, a salva, a ajuta (pe cineva) să iasă dintr-o situaţie grea. 11. A obţine un produs din ceva; a extrage, a fabrica. 12. A dobândi, a câştiga, a obţine. ♢ Expr. A-şi scoate pâinea (sau, rar, mămăliga) = a-şi câştiga existenţa, a dobândi cele necesare traiului. ♦ A lua înapoi, a recupera. 13. A lua, a ridica, a obţine (un pachet, un act etc.) dintr-un anumit loc. 14. A face ca cineva să parvină, să obţină o situaţie mai bună; a promova. Meşterul l-a scos calfă. ♢ Expr. A scoate om din cineva = a face pe cineva să devină om cumsecade, de valoare. 15. A face o copie, o reproducere; a fotografia. 16. A tipări, a edita, a publica. A scos o carte. II. 1. A împinge înainte, făcând să iasă în afară, a lăsa să se vadă, a da la iveală. Scot capul pe geam. ♢ Expr. Fuge de-şi scoate ochii = fuge foarte tare. ♦ A face să emane; a produce. ♦ A azvârli, a arunca, a trimite. 2. A rosti sunete, a pronunţa cuvinte; a striga, a ţipa. ♦ A formula, a spune, a zice. 3. A născoci, a scorni, a inventa. ♦ (Înv.) A institui. 4. (Despre păsări) A cloci ouăle şi a face să iasă pui. 5. (Despre plante) A face să răsară, să crească, să se dezvolte. – Lat. *excotere (= excutere).
scoate - SCOÁTE, scot, vb. III. Tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr-o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr-un spaţiu, dintr-un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ Expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba, războiul. ♦ A elibera dintr-o strânsoare; a degaja. 3. A pune la vedere; a da la iveală, a înfăţişa, a expune. ♢ Expr. A scoate la vânzare (sau la mezat, la licitaţie) = a pune în vânzare (sau la mezat, la licitaţie). A scoate la iveală (sau în vileag) = a face cunoscut; a dezvălui. 4. A(-şi) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte, de podoabă etc. ♢ Expr. Pe unde scot (sau scoţi etc.) cămaşa? = cum aş (sau ai etc.) putea să scap (ori să scapi etc.) din încurcătura sau necazul în care mă aflu (sau te afli etc.)? ♦ A elibera din ham sau din jug un animal de tracţiune. 5. A trage afară cu forţa; a smulge, a extrage, a extirpa. I-a scos o măsea. ♢ Expr. A scoate (cuiva) sufletul = a necăji, a supăra foarte tare (pe cineva). A-şi scoate sufletul = a se obosi prea mult, a pune (prea) mult suflet, a se extenua. A-i scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai făcut; a reproşa (ceva cuiva). A-şi scoate ochii unul altuia = a se certa; a se bate; a-şi imputa, a-şi reproşa. ♦ Fig. A obţine, a căpăta (cu greutate). 6. A izgoni, a alunga, a da pe cineva afară dintr-un anumit loc. ♦ A face să iasă în calea sau în întâmpinarea cuiva. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) în lume = a conduce (pe cineva) la o petrecere, la un spectacol, a face (pe cineva) să cunoască societatea. 7. A îndepărta pe cineva dintr-o funcţie, a da afară. ♦ A elimina dintr-o serie, dintr-o listă, dintr-un şir. ♢ Expr. A scoate din circuit = a) a face să nu mai funcţioneze, întrerupând legăturile cu circuitul; b) a retrage din circulaţie. A scoate corecturile = a îndrepta greşelile indicate în corecturile unui text pregătit pentru tipar. 8. A face pe cineva să iasă dintr-o anumită stare, a schimba starea cuiva. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) din viaţă (sau dintre cei vii) = a omorî (pe cineva). A nu mai scoate (pe cineva) din... = a nu mai înceta de a numi (pe cineva) cu un nume, cu o poreclă, cu un calificativ (injurios). A scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) mari necazuri, a sâcâi mereu (pe cineva). ♦ A convoca, a aduna; a mobiliza (pentru o acţiune). 9. A conduce pe călători într-un anumit loc; a duce până într-un loc. O potecă i-a scos din pădure. ♢ Expr. A o scoate la capăt = a termina ceva cu succes, a izbuti, a reuşi. A scoate (pe cineva) la covrigi = a ruina sau a păgubi (pe cineva). 10. A scăpa, a salva, a ajuta (pe cineva) să iasă dintr-o situaţie grea. 11. A obţine un produs din ceva; a extrage, a fabrica. 12. A dobândi, a câştiga, a obţine. ♢ Expr. A-şi scoate pâinea (sau, rar, mămăliga) = a-şi câştiga existenţa, a dobândi cele necesare traiului. ♦ A lua înapoi, a recupera. 13. A lua, a ridica, a obţine (un pachet, un act etc.) dintr-un anumit loc. 14. A face ca cineva să parvină, să obţină o situaţie mai bună; a promova. Meşterul l-a scos calfă. ♢ Expr. A scoate om din cineva = a face pe cineva să devină om cumsecade, de valoare. 15. A face o copie, o reproducere; a fotografia. 16. A tipări, a edita, a publica. A scos o carte. II. 1. A împinge înainte, făcând să iasă în afară, a lăsa să se vadă, a da la iveală. Scot capul pe geam. ♢ Expr. Fuge de-şi scoate ochii = fuge foarte tare. ♦ A face să emane; a produce. ♦ A azvârli, a arunca, a trimite. 2. A rosti sunete, a pronunţa cuvinte; a striga, a ţipa. ♦ A formula, a spune, a zice. 3. A născoci, a scorni, a inventa. ♦ (Înv.) A institui. 4. (Despre păsări) A cloci ouăle şi a face să iasă pui. 5. (Despre plante) A face să răsară, să crească, să se dezvolte. – Lat. *excotere (= excutere). A scoate ≠ a băga, a vârî, a scufunda
scoate - SCOÁTE, scot, vb. III. Tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr-o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr-un spaţiu, dintr-un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ Expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba, războiul. ♦ A elibera dintr-o strânsoare; a degaja. 3. A pune la vedere; a da la iveală, a înfăţişa, a expune. ♢ Expr. A scoate la vânzare (sau la mezat, la licitaţie) = a pune în vânzare (sau la mezat, la licitaţie). A scoate la iveală (sau în vileag) = a face cunoscut; a dezvălui. 4. A(-şi) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte, de podoabă etc. ♢ Expr. Pe unde scot (sau scoţi etc.) cămaşa? = cum aş (sau ai etc.) putea să scap (ori să scapi etc.) din încurcătura sau necazul în care mă aflu (sau te afli etc.)? ♦ A elibera din ham sau din jug un animal de tracţiune. 5. A trage afară cu forţa; a smulge, a extrage, a extirpa. I-a scos o măsea. ♢ Expr. A scoate (cuiva) sufletul = a necăji, a supăra foarte tare (pe cineva). A-şi scoate sufletul = a se obosi prea mult, a pune (prea) mult suflet, a se extenua. A-i scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai făcut; a reproşa (ceva cuiva). A-şi scoate ochii unul altuia = a se certa; a se bate; a-şi imputa, a-şi reproşa. ♦ Fig. A obţine, a căpăta (cu greutate). 6. A izgoni, a alunga, a da pe cineva afară dintr-un anumit loc. ♦ A face să iasă în calea sau în întâmpinarea cuiva. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) în lume = a conduce (pe cineva) la o petrecere, la un spectacol, a face (pe cineva) să cunoască societatea. 7. A îndepărta pe cineva dintr-o funcţie, a da afară. ♦ A elimina dintr-o serie, dintr-o listă, dintr-un şir. ♢ Expr. A scoate din circuit = a) a face să nu mai funcţioneze, întrerupând legăturile cu circuitul; b) a retrage din circulaţie. A scoate corecturile = a îndrepta greşelile indicate în corecturile unui text pregătit pentru tipar. 8. A face pe cineva să iasă dintr-o anumită stare, a schimba starea cuiva. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) din viaţă (sau dintre cei vii) = a omorî (pe cineva). A nu mai scoate (pe cineva) din... = a nu mai înceta de a numi (pe cineva) cu un nume, cu o poreclă, cu un calificativ (injurios). A scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) mari necazuri, a sâcâi mereu (pe cineva). ♦ A convoca, a aduna; a mobiliza (pentru o acţiune). 9. A conduce pe călători într-un anumit loc; a duce până într-un loc. O potecă i-a scos din pădure. ♢ Expr. A o scoate la capăt = a termina ceva cu succes, a izbuti, a reuşi. A scoate (pe cineva) la covrigi = a ruina sau a păgubi (pe cineva). 10. A scăpa, a salva, a ajuta (pe cineva) să iasă dintr-o situaţie grea. 11. A obţine un produs din ceva; a extrage, a fabrica. 12. A dobândi, a câştiga, a obţine. ♢ Expr. A-şi scoate pâinea (sau, rar, mămăliga) = a-şi câştiga existenţa, a dobândi cele necesare traiului. ♦ A lua înapoi, a recupera. 13. A lua, a ridica, a obţine (un pachet, un act etc.) dintr-un anumit loc. 14. A face ca cineva să parvină, să obţină o situaţie mai bună; a promova. Meşterul l-a scos calfă. ♢ Expr. A scoate om din cineva = a face pe cineva să devină om cumsecade, de valoare. 15. A face o copie, o reproducere; a fotografia. 16. A tipări, a edita, a publica. A scos o carte. II. 1. A împinge înainte, făcând să iasă în afară, a lăsa să se vadă, a da la iveală. Scot capul pe geam. ♢ Expr. Fuge de-şi scoate ochii = fuge foarte tare. ♦ A face să emane; a produce. ♦ A azvârli, a arunca, a trimite. 2. A rosti sunete, a pronunţa cuvinte; a striga, a ţipa. ♦ A formula, a spune, a zice. 3. A născoci, a scorni, a inventa. ♦ (Înv.) A institui. 4. (Despre păsări) A cloci ouăle şi a face să iasă pui. 5. (Despre plante) A face să răsară, să crească, să se dezvolte. – Lat. *excotere (= excutere). A scoate ≠ a băga, a vârî, a scufunda SCOÁTE vb. v. copia, excepta, fixa, hotărî, institui, inventa, izbăvi, întocmi, mântui, născoci, orândui, plăsmui, purifica, răscumpăra, reproduce, retrage, rândui, salva, scădea, scorni, stabili, statornici, tălmăci, ticlui, traduce, transpune.
scoate - SCOÁTE, scot, vb. III. Tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr-o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr-un spaţiu, dintr-un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ Expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba, războiul. ♦ A elibera dintr-o strânsoare; a degaja. 3. A pune la vedere; a da la iveală, a înfăţişa, a expune. ♢ Expr. A scoate la vânzare (sau la mezat, la licitaţie) = a pune în vânzare (sau la mezat, la licitaţie). A scoate la iveală (sau în vileag) = a face cunoscut; a dezvălui. 4. A(-şi) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte, de podoabă etc. ♢ Expr. Pe unde scot (sau scoţi etc.) cămaşa? = cum aş (sau ai etc.) putea să scap (ori să scapi etc.) din încurcătura sau necazul în care mă aflu (sau te afli etc.)? ♦ A elibera din ham sau din jug un animal de tracţiune. 5. A trage afară cu forţa; a smulge, a extrage, a extirpa. I-a scos o măsea. ♢ Expr. A scoate (cuiva) sufletul = a necăji, a supăra foarte tare (pe cineva). A-şi scoate sufletul = a se obosi prea mult, a pune (prea) mult suflet, a se extenua. A-i scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai făcut; a reproşa (ceva cuiva). A-şi scoate ochii unul altuia = a se certa; a se bate; a-şi imputa, a-şi reproşa. ♦ Fig. A obţine, a căpăta (cu greutate). 6. A izgoni, a alunga, a da pe cineva afară dintr-un anumit loc. ♦ A face să iasă în calea sau în întâmpinarea cuiva. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) în lume = a conduce (pe cineva) la o petrecere, la un spectacol, a face (pe cineva) să cunoască societatea. 7. A îndepărta pe cineva dintr-o funcţie, a da afară. ♦ A elimina dintr-o serie, dintr-o listă, dintr-un şir. ♢ Expr. A scoate din circuit = a) a face să nu mai funcţioneze, întrerupând legăturile cu circuitul; b) a retrage din circulaţie. A scoate corecturile = a îndrepta greşelile indicate în corecturile unui text pregătit pentru tipar. 8. A face pe cineva să iasă dintr-o anumită stare, a schimba starea cuiva. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) din viaţă (sau dintre cei vii) = a omorî (pe cineva). A nu mai scoate (pe cineva) din... = a nu mai înceta de a numi (pe cineva) cu un nume, cu o poreclă, cu un calificativ (injurios). A scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) mari necazuri, a sâcâi mereu (pe cineva). ♦ A convoca, a aduna; a mobiliza (pentru o acţiune). 9. A conduce pe călători într-un anumit loc; a duce până într-un loc. O potecă i-a scos din pădure. ♢ Expr. A o scoate la capăt = a termina ceva cu succes, a izbuti, a reuşi. A scoate (pe cineva) la covrigi = a ruina sau a păgubi (pe cineva). 10. A scăpa, a salva, a ajuta (pe cineva) să iasă dintr-o situaţie grea. 11. A obţine un produs din ceva; a extrage, a fabrica. 12. A dobândi, a câştiga, a obţine. ♢ Expr. A-şi scoate pâinea (sau, rar, mămăliga) = a-şi câştiga existenţa, a dobândi cele necesare traiului. ♦ A lua înapoi, a recupera. 13. A lua, a ridica, a obţine (un pachet, un act etc.) dintr-un anumit loc. 14. A face ca cineva să parvină, să obţină o situaţie mai bună; a promova. Meşterul l-a scos calfă. ♢ Expr. A scoate om din cineva = a face pe cineva să devină om cumsecade, de valoare. 15. A face o copie, o reproducere; a fotografia. 16. A tipări, a edita, a publica. A scos o carte. II. 1. A împinge înainte, făcând să iasă în afară, a lăsa să se vadă, a da la iveală. Scot capul pe geam. ♢ Expr. Fuge de-şi scoate ochii = fuge foarte tare. ♦ A face să emane; a produce. ♦ A azvârli, a arunca, a trimite. 2. A rosti sunete, a pronunţa cuvinte; a striga, a ţipa. ♦ A formula, a spune, a zice. 3. A născoci, a scorni, a inventa. ♦ (Înv.) A institui. 4. (Despre păsări) A cloci ouăle şi a face să iasă pui. 5. (Despre plante) A face să răsară, să crească, să se dezvolte. – Lat. *excotere (= excutere). A scoate ≠ a băga, a vârî, a scufunda SCOÁTE vb. v. copia, excepta, fixa, hotărî, institui, inventa, izbăvi, întocmi, mântui, născoci, orândui, plăsmui, purifica, răscumpăra, reproduce, retrage, rândui, salva, scădea, scorni, stabili, statornici, tălmăci, ticlui, traduce, transpune. SCOÁTE vb. 1. v. extrage. 2. v. exciza. 3. v. smulge. 4. a extrage, a lua. (A scoate apă din fântână.) 5. v. dezgropa. 6. a desface, a desprinde. (A scoate o scândură de la gard.) 7. a arăta. (Scoate limba!) 8. v. dezbrăca. 9. a descălţa, a trage, (reg.) a desculţa. (A scoate pantofii din picioare.) 10. a lua. (Îşi scoate pălăria de pe cap.) 11. v. ridica. 12. a încasa. (A scoate banii din bancă.) 13. a retrage, (pop.) a trage. (A scoate o sumă de bani de la CEC.) 14. v. elimina. 15. v. anula. 16. a depărta, a elimina, a îndepărta, a înlătura. (A scoate petele de grăsime de pe haine.) 17. v. suprima. 18. v. exclude. 19. v. concedia. 20. v. desărcina. 21. v. destitui. 22. v. emite. 23. a articula, a grăi, a pronunţa, a rosti, a spune, a vorbi, a zice, (prin Mold.) a bleşti. (N-a scos nici un cuvânt.) 24. a da, a emite, (pop.) a slobozi. (A scoate un chiot, un ţipăt.) 25. v. produce. 26. v. emana. 27. v. publica. 28. a emite. (A scoate noi monede.) 29. v. desface. 30. v. elibera. 31. a salva, a scăpa, (pop.) a mântui, (înv.) a mistui. (L-a scos dintr-un mare necaz.) 32. v. obţine. 33. a căpăta, a obţine, a primi, a vedea. (Nu mai scoate un ban de la el.) 34. v. recupera.
scoate - SCOÁTE, scot, vb. III. Tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr-o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr-un spaţiu, dintr-un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ Expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba, războiul. ♦ A elibera dintr-o strânsoare; a degaja. 3. A pune la vedere; a da la iveală, a înfăţişa, a expune. ♢ Expr. A scoate la vânzare (sau la mezat, la licitaţie) = a pune în vânzare (sau la mezat, la licitaţie). A scoate la iveală (sau în vileag) = a face cunoscut; a dezvălui. 4. A(-şi) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte, de podoabă etc. ♢ Expr. Pe unde scot (sau scoţi etc.) cămaşa? = cum aş (sau ai etc.) putea să scap (ori să scapi etc.) din încurcătura sau necazul în care mă aflu (sau te afli etc.)? ♦ A elibera din ham sau din jug un animal de tracţiune. 5. A trage afară cu forţa; a smulge, a extrage, a extirpa. I-a scos o măsea. ♢ Expr. A scoate (cuiva) sufletul = a necăji, a supăra foarte tare (pe cineva). A-şi scoate sufletul = a se obosi prea mult, a pune (prea) mult suflet, a se extenua. A-i scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai făcut; a reproşa (ceva cuiva). A-şi scoate ochii unul altuia = a se certa; a se bate; a-şi imputa, a-şi reproşa. ♦ Fig. A obţine, a căpăta (cu greutate). 6. A izgoni, a alunga, a da pe cineva afară dintr-un anumit loc. ♦ A face să iasă în calea sau în întâmpinarea cuiva. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) în lume = a conduce (pe cineva) la o petrecere, la un spectacol, a face (pe cineva) să cunoască societatea. 7. A îndepărta pe cineva dintr-o funcţie, a da afară. ♦ A elimina dintr-o serie, dintr-o listă, dintr-un şir. ♢ Expr. A scoate din circuit = a) a face să nu mai funcţioneze, întrerupând legăturile cu circuitul; b) a retrage din circulaţie. A scoate corecturile = a îndrepta greşelile indicate în corecturile unui text pregătit pentru tipar. 8. A face pe cineva să iasă dintr-o anumită stare, a schimba starea cuiva. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) din viaţă (sau dintre cei vii) = a omorî (pe cineva). A nu mai scoate (pe cineva) din... = a nu mai înceta de a numi (pe cineva) cu un nume, cu o poreclă, cu un calificativ (injurios). A scoate (cuiva) peri albi = a pricinui (cuiva) mari necazuri, a sâcâi mereu (pe cineva). ♦ A convoca, a aduna; a mobiliza (pentru o acţiune). 9. A conduce pe călători într-un anumit loc; a duce până într-un loc. O potecă i-a scos din pădure. ♢ Expr. A o scoate la capăt = a termina ceva cu succes, a izbuti, a reuşi. A scoate (pe cineva) la covrigi = a ruina sau a păgubi (pe cineva). 10. A scăpa, a salva, a ajuta (pe cineva) să iasă dintr-o situaţie grea. 11. A obţine un produs din ceva; a extrage, a fabrica. 12. A dobândi, a câştiga, a obţine. ♢ Expr. A-şi scoate pâinea (sau, rar, mămăliga) = a-şi câştiga existenţa, a dobândi cele necesare traiului. ♦ A lua înapoi, a recupera. 13. A lua, a ridica, a obţine (un pachet, un act etc.) dintr-un anumit loc. 14. A face ca cineva să parvină, să obţină o situaţie mai bună; a promova. Meşterul l-a scos calfă. ♢ Expr. A scoate om din cineva = a face pe cineva să devină om cumsecade, de valoare. 15. A face o copie, o reproducere; a fotografia. 16. A tipări, a edita, a publica. A scos o carte. II. 1. A împinge înainte, făcând să iasă în afară, a lăsa să se vadă, a da la iveală. Scot capul pe geam. ♢ Expr. Fuge de-şi scoate ochii = fuge foarte tare. ♦ A face să emane; a produce. ♦ A azvârli, a arunca, a trimite. 2. A rosti sunete, a pronunţa cuvinte; a striga, a ţipa. ♦ A formula, a spune, a zice. 3. A născoci, a scorni, a inventa. ♦ (Înv.) A institui. 4. (Despre păsări) A cloci ouăle şi a face să iasă pui. 5. (Despre plante) A face să răsară, să crească, să se dezvolte. – Lat. *excotere (= excutere). A scoate ≠ a băga, a vârî, a scufunda SCOÁTE vb. v. copia, excepta, fixa, hotărî, institui, inventa, izbăvi, întocmi, mântui, născoci, orândui, plăsmui, purifica, răscumpăra, reproduce, retrage, rândui, salva, scădea, scorni, stabili, statornici, tălmăci, ticlui, traduce, transpune. SCOÁTE vb. 1. v. extrage. 2. v. exciza. 3. v. smulge. 4. a extrage, a lua. (A scoate apă din fântână.) 5. v. dezgropa. 6. a desface, a desprinde. (A scoate o scândură de la gard.) 7. a arăta. (Scoate limba!) 8. v. dezbrăca. 9. a descălţa, a trage, (reg.) a desculţa. (A scoate pantofii din picioare.) 10. a lua. (Îşi scoate pălăria de pe cap.) 11. v. ridica. 12. a încasa. (A scoate banii din bancă.) 13. a retrage, (pop.) a trage. (A scoate o sumă de bani de la CEC.) 14. v. elimina. 15. v. anula. 16. a depărta, a elimina, a îndepărta, a înlătura. (A scoate petele de grăsime de pe haine.) 17. v. suprima. 18. v. exclude. 19. v. concedia. 20. v. desărcina. 21. v. destitui. 22. v. emite. 23. a articula, a grăi, a pronunţa, a rosti, a spune, a vorbi, a zice, (prin Mold.) a bleşti. (N-a scos nici un cuvânt.) 24. a da, a emite, (pop.) a slobozi. (A scoate un chiot, un ţipăt.) 25. v. produce. 26. v. emana. 27. v. publica. 28. a emite. (A scoate noi monede.) 29. v. desface. 30. v. elibera. 31. a salva, a scăpa, (pop.) a mântui, (înv.) a mistui. (L-a scos dintr-un mare necaz.) 32. v. obţine. 33. a căpăta, a obţine, a primi, a vedea. (Nu mai scoate un ban de la el.) 34. v. recupera. scoáte vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. scot, imperf. 3 sg. scoteá, perf. s. 1 sg. scoséi, 1 pl. scoáserăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. scoátă; ger. scoţând; part. scos
DEX-Online-Ro.ro hosted by Okay.ro
Copyright (C) 2004-2008 DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici
Parteneri: jocuri, Matrimoniale, divertisment, director web,
Id fete, Id baieti, Jocuri strategie, harta romaniei, Jocuri cu fotbal, jocuri de gatit, Domenii .RO, Gazduire web DEX Online Ro
Web site made by fabbydesign.