Cauta un cuvant

// //
//
stabil - STABÍL, -Ă, stabili, -e, adj. 1. Care este bine aşezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid. 2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm. ♦ (Despre substanţe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacţie. ♦ (Despre pop**aţii) Care locuieşte permanent în acelaşi loc. – Din lat. stabilis.

stabil - STABÍL, -Ă, stabili, -e, adj. 1. Care este bine aşezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid. 2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm. ♦ (Despre substanţe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacţie. ♦ (Despre pop**aţii) Care locuieşte permanent în acelaşi loc. – Din lat. stabilis. Stabil ≠ fluctuant, instabil, mobil, neconstant, schimbător, variabil, nestabil

stabil - STABÍL, -Ă, stabili, -e, adj. 1. Care este bine aşezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid. 2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm. ♦ (Despre substanţe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacţie. ♦ (Despre pop**aţii) Care locuieşte permanent în acelaşi loc. – Din lat. stabilis. Stabil ≠ fluctuant, instabil, mobil, neconstant, schimbător, variabil, nestabil STABÍL adj. 1. v. fix. 2. fix, permanent, statornic. (O aşezare ~.) 3. fixat, sedentar, statornic, (înv.) aşezător, stătător. (Pop**aţii ~.) 4. statornic, (pop.) vătraş. (Ţigani ~.) 5. v. consecvent. 6. v. du-rabil.

stabil - STABÍL, -Ă, stabili, -e, adj. 1. Care este bine aşezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid. 2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm. ♦ (Despre substanţe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacţie. ♦ (Despre pop**aţii) Care locuieşte permanent în acelaşi loc. – Din lat. stabilis. Stabil ≠ fluctuant, instabil, mobil, neconstant, schimbător, variabil, nestabil STABÍL adj. 1. v. fix. 2. fix, permanent, statornic. (O aşezare ~.) 3. fixat, sedentar, statornic, (înv.) aşezător, stătător. (Pop**aţii ~.) 4. statornic, (pop.) vătraş. (Ţigani ~.) 5. v. consecvent. 6. v. du-rabil. stabíl adj. m., pl. stabíli; f. sg. stabílă, pl. stabíle

stabil - STABÍL, -Ă, stabili, -e, adj. 1. Care este bine aşezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid. 2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm. ♦ (Despre substanţe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacţie. ♦ (Despre pop**aţii) Care locuieşte permanent în acelaşi loc. – Din lat. stabilis. Stabil ≠ fluctuant, instabil, mobil, neconstant, schimbător, variabil, nestabil STABÍL adj. 1. v. fix. 2. fix, permanent, statornic. (O aşezare ~.) 3. fixat, sedentar, statornic, (înv.) aşezător, stătător. (Pop**aţii ~.) 4. statornic, (pop.) vătraş. (Ţigani ~.) 5. v. consecvent. 6. v. du-rabil. stabíl adj. m., pl. stabíli; f. sg. stabílă, pl. stabíle STABÍL ~ă (~i, ~e) 1) Care rămâne în aceeaşi stare; bine aşezat sau fixat; neclintit; imobil. 2) Care se menţine la acelaşi nivel; cu nivel constant; neschimbat; statornic. 3) Care locuieşte permanent în acelaşi loc; cu loc de trai neschimbat; sedentar. /stabile

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici
directoare web, Blog, harta romaniei, credite nevoi personale, vremea, Domenii .RO, Gazduire web DEX Online Ro