Cauta un cuvant

// //
//
strict - STRICT, -Ă, stricţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepţie; p. ext. sever, aspru. ♢ Expr. (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ♦ Precis, exact. – Din fr. strict, lat. strictus.

strict - STRICT, -Ă, stricţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepţie; p. ext. sever, aspru. ♢ Expr. (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ♦ Precis, exact. – Din fr. strict, lat. strictus. STRICT adj., adv. 1. adj. aspru, riguros, sever, straşnic, (rar) strâns. (O disciplină ~; un regim alimentar ~.) 2. adj. exact, precis, riguros, ştiin-ţific. (O definire ~.) 3. adv. minim. (Sortiment ~ necesar.)

strict - STRICT, -Ă, stricţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepţie; p. ext. sever, aspru. ♢ Expr. (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ♦ Precis, exact. – Din fr. strict, lat. strictus. STRICT adj., adv. 1. adj. aspru, riguros, sever, straşnic, (rar) strâns. (O disciplină ~; un regim alimentar ~.) 2. adj. exact, precis, riguros, ştiin-ţific. (O definire ~.) 3. adv. minim. (Sortiment ~ necesar.) strict adj. m., pl. stricţi; f. sg. stríctă, pl. strícte

strict - STRICT, -Ă, stricţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepţie; p. ext. sever, aspru. ♢ Expr. (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ♦ Precis, exact. – Din fr. strict, lat. strictus. STRICT adj., adv. 1. adj. aspru, riguros, sever, straşnic, (rar) strâns. (O disciplină ~; un regim alimentar ~.) 2. adj. exact, precis, riguros, ştiin-ţific. (O definire ~.) 3. adv. minim. (Sortiment ~ necesar.) strict adj. m., pl. stricţi; f. sg. stríctă, pl. strícte STRICT1 adv. Cu stricteţe; în mod sever. Fumatul este ~ interzis. ♢ (A fi) ~ necesar a fi absolut trebuincios; a fi indispensabil. /strictus

strict - STRICT, -Ă, stricţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care are un caracter absolut, care trebuie respectat, executat, aplicat în chip riguros, fără abatere, fără excepţie; p. ext. sever, aspru. ♢ Expr. (Adverbial) (A fi) strict necesar = (a fi) indispensabil. ♦ Precis, exact. – Din fr. strict, lat. strictus. STRICT adj., adv. 1. adj. aspru, riguros, sever, straşnic, (rar) strâns. (O disciplină ~; un regim alimentar ~.) 2. adj. exact, precis, riguros, ştiin-ţific. (O definire ~.) 3. adv. minim. (Sortiment ~ necesar.) strict adj. m., pl. stricţi; f. sg. stríctă, pl. strícte STRICT1 adv. Cu stricteţe; în mod sever. Fumatul este ~ interzis. ♢ (A fi) ~ necesar a fi absolut trebuincios; a fi indispensabil. /strictus STRIC//T2 ~tă (~ţi, ~te) 1) (despre prescripţii şi despre alte acţiuni codificate) Care necesită a fi respectat întocmai; aplicat în conformitate cu prevederile de rigoare; sever. Regim ~. Evidenţă ~ tă. ♢ (În) sensul ~ al cuvântului în sensul de bază, cel principal, al cuvântului. 2) Care exclude orice abatere de la normă; exigent în aplicarea regulilor; aspru; sever. /strictus

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici
directoare web, Blog, harta romaniei, credite nevoi personale, vremea, Domenii .RO, Gazduire web DEX Online Ro