Cauta un cuvant


//
trai - TRAI s.n. 1. Viaţă, existenţă. ♢ Mod de trai = ansamblul condiţiilor materiale şi spirituale specifice vieţii unei persoane, unui grup social, unei societăţi. ♢ Expr. A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva. 2. Viaţă bună, fericită şi îmbelşugată; desfătare, petrecere. 3. Convieţuire. – Din trăi (derivat regresiv).

trăi - TRAI s.n. 1. Viaţă, existenţă. ♢ Mod de trai = ansamblul condiţiilor materiale şi spirituale specifice vieţii unei persoane, unui grup social, unei societăţi. ♢ Expr. A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva. 2. Viaţă bună, fericită şi îmbelşugată; desfătare, petrecere. 3. Convieţuire. – Din trăi (derivat regresiv). TRĂÍ, trăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A se afla în viaţă; a exista, a vieţui. ♢ (În formule de mulţumire, de salut, de urare etc.) Sa trăieşti! ♢ Expr. (Formulă de jurământ) Aşa să trăiesc (sau să trăieşti etc.) = pe cuvânt de onoare, zău (aşa). 2. Intranz. A dura, a se menţine, a dăinui; a se perpetua. 3. Intranz. şi tranz. A-şi duce, a-şi petrece viaţa. ♢ Expr. (Intranz.) A trăi cu capul în nori = a nu-şi da seama de realitate, a rămâne străin de ceea ce se petrece în jurul său. (Tranz.) A-şi trăi traiul = a se bucura de viaţă, a duce un trai bun, fără griji. A-şi trăi traiul (şi a-şi mânca mălaiul) = a îmbătrâni, a ajunge la capătul vieţii. ♦ Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „pentru“) A-şi închina, a-şi consacra viaţa unui scop. ♦ Intranz. A se bucura, a profita din plin de viaţă. 4. Intranz. (Cu determinări locale) A fi stabilit undeva; a locui. 5. Intranz. A-şi petrece viaţa împreună cu cineva; a convieţui. ♦ A avea relaţii de dragoste cu cineva (fără a fi căsătorit cu el, în afara căsătoriei legale). 6. Intranz. A-şi procura cele necesare traiului, a-şi câştiga existenţa, a se întreţine. ♢ Expr. A trăi pe spinarea cuiva = a se întreţine din munca sau din câştigul altcuiva. ♦ (Rar; cu determinări introduse prin prep. „cu“) A se hrăni cu... 7. Tranz. Fig. A simţi cu intensitate, a participa emotiv, sufleteşte (la...). – Din sl. trajati.

trăi - TRAI s.n. 1. Viaţă, existenţă. ♢ Mod de trai = ansamblul condiţiilor materiale şi spirituale specifice vieţii unei persoane, unui grup social, unei societăţi. ♢ Expr. A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva. 2. Viaţă bună, fericită şi îmbelşugată; desfătare, petrecere. 3. Convieţuire. – Din trăi (derivat regresiv). TRĂÍ, trăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A se afla în viaţă; a exista, a vieţui. ♢ (În formule de mulţumire, de salut, de urare etc.) Sa trăieşti! ♢ Expr. (Formulă de jurământ) Aşa să trăiesc (sau să trăieşti etc.) = pe cuvânt de onoare, zău (aşa). 2. Intranz. A dura, a se menţine, a dăinui; a se perpetua. 3. Intranz. şi tranz. A-şi duce, a-şi petrece viaţa. ♢ Expr. (Intranz.) A trăi cu capul în nori = a nu-şi da seama de realitate, a rămâne străin de ceea ce se petrece în jurul său. (Tranz.) A-şi trăi traiul = a se bucura de viaţă, a duce un trai bun, fără griji. A-şi trăi traiul (şi a-şi mânca mălaiul) = a îmbătrâni, a ajunge la capătul vieţii. ♦ Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „pentru“) A-şi închina, a-şi consacra viaţa unui scop. ♦ Intranz. A se bucura, a profita din plin de viaţă. 4. Intranz. (Cu determinări locale) A fi stabilit undeva; a locui. 5. Intranz. A-şi petrece viaţa împreună cu cineva; a convieţui. ♦ A avea relaţii de dragoste cu cineva (fără a fi căsătorit cu el, în afara căsătoriei legale). 6. Intranz. A-şi procura cele necesare traiului, a-şi câştiga existenţa, a se întreţine. ♢ Expr. A trăi pe spinarea cuiva = a se întreţine din munca sau din câştigul altcuiva. ♦ (Rar; cu determinări introduse prin prep. „cu“) A se hrăni cu... 7. Tranz. Fig. A simţi cu intensitate, a participa emotiv, sufleteşte (la...). – Din sl. trajati. A trăi ≠ a muri

trăi - TRAI s.n. 1. Viaţă, existenţă. ♢ Mod de trai = ansamblul condiţiilor materiale şi spirituale specifice vieţii unei persoane, unui grup social, unei societăţi. ♢ Expr. A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva. 2. Viaţă bună, fericită şi îmbelşugată; desfătare, petrecere. 3. Convieţuire. – Din trăi (derivat regresiv). TRĂÍ, trăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A se afla în viaţă; a exista, a vieţui. ♢ (În formule de mulţumire, de salut, de urare etc.) Sa trăieşti! ♢ Expr. (Formulă de jurământ) Aşa să trăiesc (sau să trăieşti etc.) = pe cuvânt de onoare, zău (aşa). 2. Intranz. A dura, a se menţine, a dăinui; a se perpetua. 3. Intranz. şi tranz. A-şi duce, a-şi petrece viaţa. ♢ Expr. (Intranz.) A trăi cu capul în nori = a nu-şi da seama de realitate, a rămâne străin de ceea ce se petrece în jurul său. (Tranz.) A-şi trăi traiul = a se bucura de viaţă, a duce un trai bun, fără griji. A-şi trăi traiul (şi a-şi mânca mălaiul) = a îmbătrâni, a ajunge la capătul vieţii. ♦ Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „pentru“) A-şi închina, a-şi consacra viaţa unui scop. ♦ Intranz. A se bucura, a profita din plin de viaţă. 4. Intranz. (Cu determinări locale) A fi stabilit undeva; a locui. 5. Intranz. A-şi petrece viaţa împreună cu cineva; a convieţui. ♦ A avea relaţii de dragoste cu cineva (fără a fi căsătorit cu el, în afara căsătoriei legale). 6. Intranz. A-şi procura cele necesare traiului, a-şi câştiga existenţa, a se întreţine. ♢ Expr. A trăi pe spinarea cuiva = a se întreţine din munca sau din câştigul altcuiva. ♦ (Rar; cu determinări introduse prin prep. „cu“) A se hrăni cu... 7. Tranz. Fig. A simţi cu intensitate, a participa emotiv, sufleteşte (la...). – Din sl. trajati. A trăi ≠ a muri TRĂÍ vb. 1. a vieţui, (pop.) a hălădui, a sălăşlui, (reg.) a lăbădui, a sălăşi, (Olt.) a sufleţi, (înv.) a custa, a locui, a sălăşui, a via. (Au ~ fericiţi pe aceste meleaguri.) 2. a exista, a fi, a vieţui, (rar) a fiinţa, (reg.) a lăbădui, (înv.) a dăinui. (Cât ~, omul învaţă.) 3. a o duce, a vieţui. (Cum ~?) 4. v. coabita. 5. a vieţui, (rar) a mişca. (Nu mai ~.) 6. a petrece. (A ~ acolo o bună parte din viaţă.) 7. v. apuca. 8. a se ţine, a vieţui. (~ de azi pe mâine.) 9. v. întreţine. 10. v. creşte. 11. v. simţi. 12. v. dăinui.

trai - TRAI s.n. 1. Viaţă, existenţă. ♢ Mod de trai = ansamblul condiţiilor materiale şi spirituale specifice vieţii unei persoane, unui grup social, unei societăţi. ♢ Expr. A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva. 2. Viaţă bună, fericită şi îmbelşugată; desfătare, petrecere. 3. Convieţuire. – Din trăi (derivat regresiv). TRĂÍ, trăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A se afla în viaţă; a exista, a vieţui. ♢ (În formule de mulţumire, de salut, de urare etc.) Sa trăieşti! ♢ Expr. (Formulă de jurământ) Aşa să trăiesc (sau să trăieşti etc.) = pe cuvânt de onoare, zău (aşa). 2. Intranz. A dura, a se menţine, a dăinui; a se perpetua. 3. Intranz. şi tranz. A-şi duce, a-şi petrece viaţa. ♢ Expr. (Intranz.) A trăi cu capul în nori = a nu-şi da seama de realitate, a rămâne străin de ceea ce se petrece în jurul său. (Tranz.) A-şi trăi traiul = a se bucura de viaţă, a duce un trai bun, fără griji. A-şi trăi traiul (şi a-şi mânca mălaiul) = a îmbătrâni, a ajunge la capătul vieţii. ♦ Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „pentru“) A-şi închina, a-şi consacra viaţa unui scop. ♦ Intranz. A se bucura, a profita din plin de viaţă. 4. Intranz. (Cu determinări locale) A fi stabilit undeva; a locui. 5. Intranz. A-şi petrece viaţa împreună cu cineva; a convieţui. ♦ A avea relaţii de dragoste cu cineva (fără a fi căsătorit cu el, în afara căsătoriei legale). 6. Intranz. A-şi procura cele necesare traiului, a-şi câştiga existenţa, a se întreţine. ♢ Expr. A trăi pe spinarea cuiva = a se întreţine din munca sau din câştigul altcuiva. ♦ (Rar; cu determinări introduse prin prep. „cu“) A se hrăni cu... 7. Tranz. Fig. A simţi cu intensitate, a participa emotiv, sufleteşte (la...). – Din sl. trajati. A trăi ≠ a muri TRĂÍ vb. 1. a vieţui, (pop.) a hălădui, a sălăşlui, (reg.) a lăbădui, a sălăşi, (Olt.) a sufleţi, (înv.) a custa, a locui, a sălăşui, a via. (Au ~ fericiţi pe aceste meleaguri.) 2. a exista, a fi, a vieţui, (rar) a fiinţa, (reg.) a lăbădui, (înv.) a dăinui. (Cât ~, omul învaţă.) 3. a o duce, a vieţui. (Cum ~?) 4. v. coabita. 5. a vieţui, (rar) a mişca. (Nu mai ~.) 6. a petrece. (A ~ acolo o bună parte din viaţă.) 7. v. apuca. 8. a se ţine, a vieţui. (~ de azi pe mâine.) 9. v. întreţine. 10. v. creşte. 11. v. simţi. 12. v. dăinui. TRAI s. 1. viaţă, (înv.) cust, custare. (A dus un ~ agitat.) 2. viaţă, vieţuire, (pop.) sălăşluire, (înv.) sălăşluinţă. (~ul lui îndelungat pe aceste locuri.) 3. existenţă, viaţă, zile (pl.), (înv. şi pop.) petrecere, vieţuire, (pop. şi fam.) veac, (înv.) petrecanie. (~ul lui se scurgea în linişte.) 4. v. coabitare. 5. v. subzistenţă.

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici

//