Cauta un cuvant


trimis - TRIMÍS1 s.n. (Rar) Trimitere. – V. trimite.

trimis - TRIMÍS1 s.n. (Rar) Trimitere. – V. trimite. TRIMÍS2, trimişi, s.m. Persoană căreia i s-a încredinţat o misiune oficială; delegat, mesager. ♦ Reprezentant diplomatic al unei ţări, inferior în rang ambasadorului. ♦ Fig. Apostol, misionar. – V. trimite.

trimis - TRIMÍS1 s.n. (Rar) Trimitere. – V. trimite. TRIMÍS2, trimişi, s.m. Persoană căreia i s-a încredinţat o misiune oficială; delegat, mesager. ♦ Reprezentant diplomatic al unei ţări, inferior în rang ambasadorului. ♦ Fig. Apostol, misionar. – V. trimite. TRIMÍS s. v. expediere.

trimis - TRIMÍS1 s.n. (Rar) Trimitere. – V. trimite. TRIMÍS2, trimişi, s.m. Persoană căreia i s-a încredinţat o misiune oficială; delegat, mesager. ♦ Reprezentant diplomatic al unei ţări, inferior în rang ambasadorului. ♦ Fig. Apostol, misionar. – V. trimite. TRIMÍS s. v. expediere. TRIMÍS s. 1. v. delegat. 2. v. crainic.

trimis - TRIMÍS1 s.n. (Rar) Trimitere. – V. trimite. TRIMÍS2, trimişi, s.m. Persoană căreia i s-a încredinţat o misiune oficială; delegat, mesager. ♦ Reprezentant diplomatic al unei ţări, inferior în rang ambasadorului. ♦ Fig. Apostol, misionar. – V. trimite. TRIMÍS s. v. expediere. TRIMÍS s. 1. v. delegat. 2. v. crainic. trimís (persoană) s. m., pl. trimíşi

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//