Cauta un cuvant


//
unitar - UNITÁR, -Ă, unitari, -e, adj. Care formează un singur tot, un întreg; omogen. – Din fr. unitaire.

unitar - UNITÁR, -Ă, unitari, -e, adj. Care formează un singur tot, un întreg; omogen. – Din fr. unitaire. UNITÁR, -Ă, unitari, -e, adj. Care formează un singur tot, un întreg; omogen. – Din fr. unitaire.

unitar - UNITÁR, -Ă, unitari, -e, adj. Care formează un singur tot, un întreg; omogen. – Din fr. unitaire. UNITÁR, -Ă, unitari, -e, adj. Care formează un singur tot, un întreg; omogen. – Din fr. unitaire. UNITÁR adj. 1. v. omogen. 2. v. inseparabil.

unitar - UNITÁR, -Ă, unitari, -e, adj. Care formează un singur tot, un întreg; omogen. – Din fr. unitaire. UNITÁR, -Ă, unitari, -e, adj. Care formează un singur tot, un întreg; omogen. – Din fr. unitaire. UNITÁR adj. 1. v. omogen. 2. v. inseparabil. unitár adj. m., pl. unitári; f. sg. unitáră, pl. unitáre

unitar - UNITÁR, -Ă, unitari, -e, adj. Care formează un singur tot, un întreg; omogen. – Din fr. unitaire. UNITÁR, -Ă, unitari, -e, adj. Care formează un singur tot, un întreg; omogen. – Din fr. unitaire. UNITÁR adj. 1. v. omogen. 2. v. inseparabil. unitár adj. m., pl. unitári; f. sg. unitáră, pl. unitáre UNITÁR ~ă (~i, ~e) Care formează o unitate; care constituie un tot întreg. Partid ~. /unitaire

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici

//