Cauta un cuvant


vedere - VEDÉRE, vederi, s.f. I. 1. Faptul de a (se) vedea; percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vedenie. ♢ Loc. adv. La vedere = în văzul tuturor, în public, deschis. Din vedere = a) (numai) privind; (numai) după înfăţişare, fără a-l fi cunoscut personal; b) la repezeală. ♢ Loc. prep. În vederea... = în scopul..., pentru... ♢ Expr. A avea pe cineva în vedere = a se interesa de aproape de cineva, a avea grijă (de cineva), a ţine în evidenţă pentru un anumit scop. A avea ceva în vedere = a avea o intenţie, a-şi face un plan, a urmări realizarea unui scop. A pune (cuiva ceva) în vedere = a face cunoscut, a comunica cuiva o hotărâre; a avertiza. A trece cu vederea = a nu ţine seamă, a nu lua în seamă; a scuza cuiva o greşeală; a omite. (Reg.) La bună vedere! formulă de salut la despărţire. ♦ (Pop.) Întâlnire (pusă la cale de părinţi sau de peţitori) între două persoane de sex opus, pentru mijlocirea unei căsătorii. 2. Simţul văzului; ochii. ♢ Expr. A avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere = a fi miop. 3. Înfăţişare, chip, aspect. 4. Privelişte, peisaj. ♦ Fotografie înfăţişînd un peisaj; carte poştală ilustrată. II. (Mai ales la pl.) Părere, idee, concepţie, convingere. – V. vedea.

vedere - VEDÉRE, vederi, s.f. I. 1. Faptul de a (se) vedea; percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vedenie. ♢ Loc. adv. La vedere = în văzul tuturor, în public, deschis. Din vedere = a) (numai) privind; (numai) după înfăţişare, fără a-l fi cunoscut personal; b) la repezeală. ♢ Loc. prep. În vederea... = în scopul..., pentru... ♢ Expr. A avea pe cineva în vedere = a se interesa de aproape de cineva, a avea grijă (de cineva), a ţine în evidenţă pentru un anumit scop. A avea ceva în vedere = a avea o intenţie, a-şi face un plan, a urmări realizarea unui scop. A pune (cuiva ceva) în vedere = a face cunoscut, a comunica cuiva o hotărâre; a avertiza. A trece cu vederea = a nu ţine seamă, a nu lua în seamă; a scuza cuiva o greşeală; a omite. (Reg.) La bună vedere! formulă de salut la despărţire. ♦ (Pop.) Întâlnire (pusă la cale de părinţi sau de peţitori) între două persoane de sex opus, pentru mijlocirea unei căsătorii. 2. Simţul văzului; ochii. ♢ Expr. A avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere = a fi miop. 3. Înfăţişare, chip, aspect. 4. Privelişte, peisaj. ♦ Fotografie înfăţişînd un peisaj; carte poştală ilustrată. II. (Mai ales la pl.) Părere, idee, concepţie, convingere. – V. vedea. Vederenevedere

vedere - VEDÉRE, vederi, s.f. I. 1. Faptul de a (se) vedea; percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vedenie. ♢ Loc. adv. La vedere = în văzul tuturor, în public, deschis. Din vedere = a) (numai) privind; (numai) după înfăţişare, fără a-l fi cunoscut personal; b) la repezeală. ♢ Loc. prep. În vederea... = în scopul..., pentru... ♢ Expr. A avea pe cineva în vedere = a se interesa de aproape de cineva, a avea grijă (de cineva), a ţine în evidenţă pentru un anumit scop. A avea ceva în vedere = a avea o intenţie, a-şi face un plan, a urmări realizarea unui scop. A pune (cuiva ceva) în vedere = a face cunoscut, a comunica cuiva o hotărâre; a avertiza. A trece cu vederea = a nu ţine seamă, a nu lua în seamă; a scuza cuiva o greşeală; a omite. (Reg.) La bună vedere! formulă de salut la despărţire. ♦ (Pop.) Întâlnire (pusă la cale de părinţi sau de peţitori) între două persoane de sex opus, pentru mijlocirea unei căsătorii. 2. Simţul văzului; ochii. ♢ Expr. A avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere = a fi miop. 3. Înfăţişare, chip, aspect. 4. Privelişte, peisaj. ♦ Fotografie înfăţişînd un peisaj; carte poştală ilustrată. II. (Mai ales la pl.) Părere, idee, concepţie, convingere. – V. vedea. Vederenevedere VEDÉRE s. 1. v. vizibilitate. 2. ochi, văz, (înv. şi reg.) văzut, (înv.) vază, vedeală, vedenie. (Are o ~ ageră.) 3. aspect, chip, făptură, înfăţişare. (Frumos la ~.) 4. v. perspectivă. 5. cadru, peisaj, v. privelişte. 6. ilustrată. (I-a trimis o ~ de la mare.) 7. v. concepţie. 8. intenţie, proiect. (Ce ai în ~?)

vedere - VEDÉRE, vederi, s.f. I. 1. Faptul de a (se) vedea; percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vedenie. ♢ Loc. adv. La vedere = în văzul tuturor, în public, deschis. Din vedere = a) (numai) privind; (numai) după înfăţişare, fără a-l fi cunoscut personal; b) la repezeală. ♢ Loc. prep. În vederea... = în scopul..., pentru... ♢ Expr. A avea pe cineva în vedere = a se interesa de aproape de cineva, a avea grijă (de cineva), a ţine în evidenţă pentru un anumit scop. A avea ceva în vedere = a avea o intenţie, a-şi face un plan, a urmări realizarea unui scop. A pune (cuiva ceva) în vedere = a face cunoscut, a comunica cuiva o hotărâre; a avertiza. A trece cu vederea = a nu ţine seamă, a nu lua în seamă; a scuza cuiva o greşeală; a omite. (Reg.) La bună vedere! formulă de salut la despărţire. ♦ (Pop.) Întâlnire (pusă la cale de părinţi sau de peţitori) între două persoane de sex opus, pentru mijlocirea unei căsătorii. 2. Simţul văzului; ochii. ♢ Expr. A avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere = a fi miop. 3. Înfăţişare, chip, aspect. 4. Privelişte, peisaj. ♦ Fotografie înfăţişînd un peisaj; carte poştală ilustrată. II. (Mai ales la pl.) Părere, idee, concepţie, convingere. – V. vedea. Vederenevedere VEDÉRE s. 1. v. vizibilitate. 2. ochi, văz, (înv. şi reg.) văzut, (înv.) vază, vedeală, vedenie. (Are o ~ ageră.) 3. aspect, chip, făptură, înfăţişare. (Frumos la ~.) 4. v. perspectivă. 5. cadru, peisaj, v. privelişte. 6. ilustrată. (I-a trimis o ~ de la mare.) 7. v. concepţie. 8. intenţie, proiect. (Ce ai în ~?) VEDÉRE s. v. aer, apariţie, arătare, aspect, chip, duh, expresie, fantasmă, fantomă, faţă, figură, fizionomie, halucinaţie, înfăţişare, întâlnire, întrevedere, înţelegere, lumină, lumânare, mină, nălucă, nălucire, năzăreală, năzărire, obraz, pătrundere, pricepere, privire, pupilă, spectru, spirit, stafie, strălucire, strigoi, umbră, vedenie, vizită, viziune.

vedere - VEDÉRE, vederi, s.f. I. 1. Faptul de a (se) vedea; percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vedenie. ♢ Loc. adv. La vedere = în văzul tuturor, în public, deschis. Din vedere = a) (numai) privind; (numai) după înfăţişare, fără a-l fi cunoscut personal; b) la repezeală. ♢ Loc. prep. În vederea... = în scopul..., pentru... ♢ Expr. A avea pe cineva în vedere = a se interesa de aproape de cineva, a avea grijă (de cineva), a ţine în evidenţă pentru un anumit scop. A avea ceva în vedere = a avea o intenţie, a-şi face un plan, a urmări realizarea unui scop. A pune (cuiva ceva) în vedere = a face cunoscut, a comunica cuiva o hotărâre; a avertiza. A trece cu vederea = a nu ţine seamă, a nu lua în seamă; a scuza cuiva o greşeală; a omite. (Reg.) La bună vedere! formulă de salut la despărţire. ♦ (Pop.) Întâlnire (pusă la cale de părinţi sau de peţitori) între două persoane de sex opus, pentru mijlocirea unei căsătorii. 2. Simţul văzului; ochii. ♢ Expr. A avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere = a fi miop. 3. Înfăţişare, chip, aspect. 4. Privelişte, peisaj. ♦ Fotografie înfăţişînd un peisaj; carte poştală ilustrată. II. (Mai ales la pl.) Părere, idee, concepţie, convingere. – V. vedea. Vederenevedere VEDÉRE s. 1. v. vizibilitate. 2. ochi, văz, (înv. şi reg.) văzut, (înv.) vază, vedeală, vedenie. (Are o ~ ageră.) 3. aspect, chip, făptură, înfăţişare. (Frumos la ~.) 4. v. perspectivă. 5. cadru, peisaj, v. privelişte. 6. ilustrată. (I-a trimis o ~ de la mare.) 7. v. concepţie. 8. intenţie, proiect. (Ce ai în ~?) VEDÉRE s. v. aer, apariţie, arătare, aspect, chip, duh, expresie, fantasmă, fantomă, faţă, figură, fizionomie, halucinaţie, înfăţişare, întâlnire, întrevedere, înţelegere, lumină, lumânare, mină, nălucă, nălucire, năzăreală, năzărire, obraz, pătrundere, pricepere, privire, pupilă, spectru, spirit, stafie, strălucire, strigoi, umbră, vedenie, vizită, viziune. vedére s. f., g.-d. art. vedérii; (ilustrate, păreri) pl. vedéri

//
Copyright (C) DEX online. Copierea definiţiilor este permisă sub licenţa GPL, cu condiţia păstrării acestei note. Detalii aici


//